Cum pot evita întreprinzătorii să intre în insolvenţă

Concordatul preventiv şi mandatul ad-hoc dau o şansă atât debitorilor, cât şi creditorilor pentru a nu se mai ajunge la insolvenţă, oferindu-le întreprinzătorilor posibilitatea de a convinge statul, creditorii şi salariaţii să fie solidari cu managerul pentru în eforturile acestuia pentru salvarea întreprinderii, a spus marţi (12 ianuarie 2010), în cadrul unei conferinţe de presă, juristul Gh. Piperea, autorul proiectului de lege pe tema mandatului ad-hoc şi al concordatului preventiv şi partener fondator al casei de avocatură Piperea şi Asociaţii.

Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi, prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile financiare în care se află întreprinderea. Pentru încheierea unui contract de concordat este necesar acordul unei majorităţi reprezentând creditorii care deţin două treimi din masa credală.

Mandatul ad-hoc este a doua instituţie reglementată de lege şi este o procedură confidenţială prin care instanţa desemnează un mandatar ad-hoc, care negociază cu creditorii în vederea realizării unei înţelegeri cu unul sau mai mulţi dintre aceştia, pentru a depăşi starea de dificultate financiară în care se află întreprinderea. După cum sublinia Gheorghe Piperea, noua lege păstrează toate avantajele insolvenţei, fără a avea şi dezavantajele acesteia.

Printre avantajele de care beneficiază întreprinzătorii care încheie un astfel de document cu creditorii se numără faptul că nu se ajunge la situaţia de insolvenţă, deci nici la efectele sociale şi juridice ale acesteia, contractul intră în vigoare la cererea debitorului, fiind o expresie a voinţei acestuia şi nu a voinţei creditorilor, iar procedurile sunt confidenţiale.

În cazul unui contract de concordat, nu se mai ajunge la executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs nu îşi încetează cursul. Pe de altă parte, debitorul are şi avantajul că nu pierde controlul afacerii sale, precum şi că beneficiază de sprijinul unui specialist practician în insolvenţă, care îl ajută să îşi restructureze afacerea.
‘Legea este actuală, având în vedere că mulţi şefi de întreprindere se luptă să evite insolvenţa şi să îşi liniştească creditorii, să îşi determine furnizorii să continue livrările şi să îşi convingă salariaţii să lucreze în continuare, pentru a salva firma şi, implicit, locurile lor de muncă’, au subliniat autorii legii.

În Uniunea Europeană, majoritatea statelor membre au o procedură de salvgardare a întreprinderilor, singurele ţări europene în care nu sunt în vigoare legi şi proceduri similare celei a concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc fiind Germania, Bulgaria şi Ungaria. Unul dintre efectele previzibile ale intrării în vigoare ale legii concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc va fi reducerea solicitărilor de insolvenţă voluntară, al căror număr s-a ridicat la 4500 în 2009.

‘În România – a precizat Gheorghe Piperea – 98 la sută dintre dosarele de insolvenţă sunt de faliment, şi numai 2 la sută sunt de reorganizare, în timp ce în Germania 65 la sută dintre dosare sunt de reorganizare a firmelor’. Succesul aplicării legii va depinde foarte mult de mentalitatea firmelor şi de reacţia băncilor, deşi acestea din urmă sunt avantajate de concordatul preventiv, pentru că executarea silită este problematică, dat fiind că valoarea garanţiilor imobiliare recuperate poate scădea şi la 30 la sută din valoarea iniţială.

Legea concordatulului preventiv şi a mandatului ad-hoc intră de miercuri în vigoare, oamenii de afaceri putând recurge la prevederile acesteia fără a aştepta apariţia unor norme de aplicare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata