Companii

Industria auto din România a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri. Este prima contracție după cinci ani de creștere.

Industria auto din România a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri. Este prima contracție după cinci ani de creștere.

Industria auto din România, responsabilă pentru 14% din Produsul Intern Brut național, a înregistrat o contracție a cifrei de afaceri în anul precedent. Este prima scădere raportată după o jumătate de deceniu de creștere susținută, într-un sector strategic care generează anual venituri de aproximativ 35 de miliarde de euro. Datele oficiale indică o etapă de transformare structurală profundă pentru cei aproape 230.000 de angajați direcți care activează în domeniu.

Motorul exporturilor românești frânează brusc

Miza depășește cu mult granițele halelor de producție de la Mioveni sau Craiova. Vorbim despre un ecosistem de business care susține peste 30% din totalul exporturilor României, ceea ce înseamnă că orice ajustare a marjelor operaționale se traduce imediat într-un deficit comercial și mai accentuat. Când un sector de 35 de miliarde de euro strănută, întreaga proiecție macroeconomică a guvernului riscă să intre în fibrilație. Cine pierde aici? În primul rând furnizorii de componente de nivel 2 și 3, care nu au rezervele de lichiditate ale marilor asamblatori pentru a absorbi șocurile de pe lanțurile de aprovizionare.

Până de curând, producătorii locali au beneficiat de o forță de muncă relativ ieftină și de o integrare eficientă în fluxurile europene (spre deosebire de piețele vestice unde costurile salariale au erodat mult mai rapid nivelul EBITDA). Dar lucrurile stau puțin diferit acum, pe fondul presiunilor de reglementare și al inflației persistente.

Lipsa de strategie și costurile fiscale ascunse

Iar reprezentanții industriei cer o direcție clară pentru alocarea capitalului în următorul ciclu investițional. Mesajul transmis de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) este că guvernanții trebuie să aleagă piețele unde doresc să concureze și să câștige. Așa cum notează zf într-o analiză recentă a pieței de profil, răspunsul autorităților confirmă mai degrabă un vid strategic la nivel central.

„Nu avem politici economice. Nu avem consilii consultative cu cei mai buni experţi. Nu este rea-credinţă, ci o neputinţă” – Irineu Darău, ministrul economiei

Riscul principal rămâne legat de regimul de taxare și de rigiditatea administrativă, elemente care pun o presiune constantă pe fluxurile de numerar ale companiilor din sector.

„Producătorii de automobile şi de componente din Europa lucrează într-un mediu în care avem un stat care funcţionează, dar care este limitat de protecţia socială, de un sistem integrat de securitate, cu lucrători şi angajaţi. Avem costuri foarte clare şi directe legate de protecţie, avem un sistem de fiscalitate foarte sofisticat şi complicat” – Silviu Badea, director general GIC Piteşti şi vicepreşedinte ACAROM

Presiunea pe profitabilitate în noul an

Tranziția către vehiculele electrice și restructurarea rețelelor de furnizori la nivel global nu vor aștepta ca Bucureștiul să își definitiveze comitetele consultative. Următoarea perioadă va fi definită de capacitatea producătorilor locali de a-și menține cota de piață strict pe baza eficienței operaționale proprii. Testul real al industriei auto românești se va reflecta direct în bilanțurile financiare din trimestrele următoare, unde vom vedea clar cine a reușit să absoarbă șocul noilor costuri de producție.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ACAROM GIC Pitești Irineu Darau Silviu Badea