Prețul petrolului sare la 119$. G7 nu deblochează rezervele

Miniștrii de finanțe din G7 nu au reușit luni să ajungă la un acord privind deblocarea rezervelor strategice de petrol, în ciuda faptului că prețul barilului a depășit pragul de 100 de dolari. Creșterea spectaculoasă, alimentată de intensificarea războiului din Iran, a trimis unde de șoc pe piețele financiare globale.

Prețul țițeiului Brent a atins luni dimineață un maxim de 119,50 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2022, marcând o creștere de aproximativ 25% de vineri. Potrivit Euronews, miniștrii G7 au discutat într-o teleconferință o posibilă eliberare coordonată a stocurilor pentru a stabiliza piața, dar negocierile au eșuat.

„Nu am ajuns încă acolo”: Eșec în negocierile G7

Oficialii G7 au explorat o eliberare coordonată a rezervelor de urgență pentru a calma temerile privind o penurie iminentă, dar s-au oprit înainte de a încheia o înțelegere. Ministrul de finanțe al Franței, Roland Lescure, a declarat că grupul „nu a ajuns încă acolo” în privința unui acord. La momentul redactării acestui articol, prețurile petrolului au scăzut ușor sub 100 de dolari pe baril, piețele rămânând extrem de volatile.

Presiunea pentru o decizie a fost mare. Satsuki Katayama, ministrul de finanțe al Japoniei, a precizat că Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a solicitat în mod explicit eliberarea coordonată în timpul ședinței G7, conform informațiilor publicate de Bloomberg.

Bursele globale se prăbușesc din cauza șocului petrolier

Piețele bursiere din întreaga lume au scăzut pe fondul îngrijorărilor că economia globală nu va putea absorbi un șoc prelungit al prețului petrolului. La deschiderea de luni, indicele S&P 500 a scăzut cu 1,3%, încheind cea mai proastă săptămână din octombrie. Dow Jones Industrial Average a înregistrat o scădere de 1,5%, iar Nasdaq composite cu 1,2%.

Cele mai afectate companii de pe Wall Street au fost cele cu facturi mari la combustibil. Acțiunile Carnival au pierdut 7,3%, United Airlines s-au prăbușit cu 6,9%, iar Old Dominion Freight a scăzut cu 3,8%. Nici retailerii dependenți de transportul pe distanțe lungi nu au fost ocoliți, acțiunile Best Buy scăzând cu 4,4% și cele ale Williams-Sonoma cu 4%.

Scăderile au fost și mai accentuate pe piețele europene și asiatice, ale căror economii sunt mai expuse la importurile de petrol și gaze. Indicele Kospi din Coreea de Sud s-a prăbușit cu 6%, Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 5,2%, iar Euro Stoxx 50 din Europa a înregistrat o cădere de 1%.

Spectrul stagflației și reacția lui Donald Trump

De la începutul războiului cu Iranul, principala îngrijorare a piețelor financiare a fost legată de cât de mult vor crește prețurile petrolului și pentru cât timp. Menținerea prețurilor la un nivel foarte ridicat ar putea pune o presiune insuportabilă pe bugetele gospodăriilor, deja afectate de inflație, și ar crește costurile pentru companii. Acest scenariu ridică posibilitatea celui mai rău caz pentru economia globală: stagflația, o perioadă în care creșterea economică stagnează, iar inflația rămâne persistent ridicată.

Duminică seara, președintele Donald Trump a încercat să contracareze această narativă, asigurând că prețurile ridicate sunt temporare. „Prețurile pe termen scurt la petrol, care vor scădea rapid odată ce amenințarea nucleară iraniană va fi distrusă, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea SUA și a lumii”, a declarat el într-o postare pe Truth Social.

Îngrijorările privind stagflația s-au adâncit vineri, după un raport surprinzător de slab privind locurile de muncă din SUA, care a arătat că angajatorii au eliminat mai multe posturi decât au creat luna trecută. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani s-a menținut la 4,15%, nivelul la care a încheiat săptămâna precedentă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News