Programul TechUp, cu granturi de 5-50 de milioane de lei, schimbă finanțarea companiilor tech din 2026

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Companiile care dezvoltă tehnologie în România primesc un nou mecanism de finanțare care le schimbă structura proiectelor: grant pentru cercetare, ajutor regional pentru fabricație și, în aceeași schemă, deducere fiscală pentru cheltuieli eligibile. Programul propus de Guvern se numește TechUp România și are un buget total de 5,313 miliarde de lei, adică peste 1 miliard de euro.

În perioada 2026-2032, acordurile de finanțare vor putea fi emise pentru proiecte integrate de cercetare și producție, iar plățile se vor întinde din 2027 până în 2041. Schema este împărțită aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții, cu 2,656 miliarde de lei, și proiecte de cercetare-dezvoltare, cu 2,657 miliarde de lei. Bugetul mediu anual ajunge la aproximativ 759 de milioane de lei, echivalentul a 150 de milioane de euro.

Pentru companiile care caută capital de creștere, diferența față de alte scheme stă în finanțarea întregului lanț, de la laborator la linia de producție. Proiectele eligibile trebuie să aibă costuri totale între 5 și 50 de milioane de lei, cu o componentă minimă de 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare și cel puțin 3 milioane de lei pentru investiția în producție.

Avans de 30% pentru cercetare-dezvoltare

Cea mai concretă schimbare de cash-flow este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului pentru cercetare-dezvoltare. Pentru companiile care rulează proiecte DeepTech sau industriale cu ciclu lung de validare, acest avans reduce presiunea de finanțare din faza inițială, când cheltuiala apare înaintea veniturilor.

Pe lângă grant, componenta de cercetare-dezvoltare vine cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile. Intensitatea ajutorului urcă până la maximum 50% pentru cercetare industrială și 25% pentru dezvoltare experimentală. Combinația dintre grant și deducere fiscală mută o parte din efortul de finanțare din bilanțul companiei către stat, dar numai în interiorul costurilor eligibile definite de schemă.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a explicat că programul schimbă logica finanțării publice pentru companiile care vor să construiască tehnologie proprie.

„Prin TechUp corelăm, pentru prima dată, cercetarea de producție într-un singur parcurs de finanțare și introducem posibilitatea acordării unui avans pentru cercetare. Vrem să folosim mai bine capitalul uman românesc, să îl orientăm către antreprenoriat și tehnologii avansate și să păstrăm proprietatea intelectuală în compania care dezvoltă tehnologia.”

Același mecanism repoziționează și capitalul privat. Potrivit Economica.net, beneficiarii trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din costurile eligibile, exclusiv din surse private, inclusiv capital propriu, credit bancar, venture capital sau business angels. Asta înseamnă că schema nu înlocuiește finanțarea de piață, ci o folosește ca filtru de selecție și cofinanțare.

Proprietatea intelectuală trebuie păstrată în România

TechUp țintește domenii cu valoare adăugată ridicată: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică, biotehnologie, energie verde, mobilitate, materiale avansate și securitate cibernetică. Pentru companiile care operează deja în aceste segmente, schema favorizează proiectele care nu separă cercetarea de producție și care pot demonstra continuitate industrială.

Obligația relevantă pentru modelul de business este menținerea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate, precum și a activității economice, în regiunea unde se face investiția, pe toată perioada de menținere prevăzută. Efectul economic este direct: companiile care urmăresc doar finanțarea etapei de cercetare, fără ancorare în producție și fără păstrarea activului intangibil în țară, nu intră în logica acestei scheme.

Ministrul Finanțelor a legat explicit programul de rolul capitalului privat în validarea proiectelor.

„Pentru proiectele care au nevoie de validare și ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completează finanțarea publică. Statul preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul păstrează un activ valoros pentru rundele viitoare de finanțare.”

Pentru ecosistemul de venture capital, această arhitectură creează spațiu pentru proiecte care altfel ar rămâne prea capital-intensive pentru fazele timpurii. Pentru IMM-uri și startup-uri DeepTech, însă, bariera rămâne dimensiunea minimă a proiectului și capacitatea de a aduce cofinanțare privată de cel puțin 25%, în paralel cu obligația de a susține și componenta de producție.

Pasul următor este unul administrativ, dar cu efect direct în calendarul investițiilor. Ministerul Finanțelor va publica Ghidul solicitantului și Ghidul de plată în termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, iar de atunci companiile vor putea calibra structura proiectului, sursa contribuției proprii și amplasarea investiției în funcție de obligația de a păstra activitatea economică și proprietatea intelectuală în regiunea finanțată.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Coreea de Nord trage rachete balistice spre Marea Japoniei după testul hipersonic sud-coreeanDolce SportLiverpool ajunge la cinci meciuri fără victorie pe Anfield în campionat după 0-3 cu Manchester CityGetPonyAlegerea jantelor la Dacia Bigster schimbă confortul și cheltuielile cu pneurile. Când sunt potrivite cele de 19 inchiBravonet„The Odyssey” al lui Christopher Nolan devine filmul internațional cu cele mai mari încasări în Coreea de SudLylaFoștii fumători care vapează au avut un risc de cancer pulmonar cu 56% mai mare într-un studiuRevista IoanaCum îți planifici concediul în 2027 ca să legi sărbătorile de weekend în pauze de patru sau cinci zile