Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a încheiat perioada ianuarie-august 2026 cu un excedent de aproape 1,7 miliarde de lei, după deficite în fiecare perioadă comparabilă din 2019 până în 2025. Rezultatul apare la un an de la extinderea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la categorii anterior scutite, inclusiv pensionarii pentru partea de pensie care depășește 3.000 de lei lunar.
Veniturile fondului au ajuns la 59 de miliarde de lei, cu 9% peste primele opt luni din 2025, iar plățile au totalizat 57,3 miliarde de lei, în creștere cu 4,5%, potrivit Economica.net. Încasările au crescut astfel într-un ritm dublu față de plăți. Analiza leagă trecerea pe plus de măsurile fiscale care au mărit contribuțiile colectate, în special de eliminarea unor scutiri prin Legea 141/2025.
Schimbarea se vede și în sursele de finanțare: contribuțiile de asigurări, în special CASS, au adus 52,6 miliarde de lei, cu 15% mai mult decât în ianuarie-august 2025. Ponderea lor în veniturile totale a depășit 89%, după o creștere de 4,77 puncte procentuale, conform calculelor Economica.net.
Pensiile taxate au adus cea mai mare parte a încasărilor din eliminarea scutirilor
Economica.net estimează la peste 3,76 miliarde de lei veniturile obținute în primele opt luni din 2026 prin eliminarea unor excepții de la plata CASS prevăzută de Legea 141/2025. Din acest total, 3,7 miliarde de lei provin din contribuția reținută pensionarilor. Suma reprezintă 7% din veniturile fondului din contribuții de asigurări.
Reținerea este aplicată de Casele de Pensii din august 2025 și privește exclusiv partea pensiei care depășește pragul lunar menționat. Banii colectați sunt virați de acestea la Fondul Sănătății.
Alte peste 55 de milioane de lei au fost transferate de ANAF către fond din asigurarea opțională a persoanelor fizice. În această categorie intră foști coasigurați, care au pierdut posibilitatea de a fi asigurați fără contribuție, și persoane fără venituri care au ales să se asigure. Pentru acestea, prima tranșă a contribuției datorate se plătește chiar la depunerea declarației unice la Fisc, arată analiza.
Peste 650.000 de persoane aveau statut de coasigurat în august 2025, când legea a intrat în vigoare. În ansamblu, actul normativ a extins numărul plătitorilor de CASS cu cel puțin 2,6 milioane de persoane care anterior erau asigurate fără plata contribuției, potrivit Economica.net.
Statul a redus subvențiile, iar taxa pe medicamente a devenit a doua sursă de bani
Subvențiile primite de fond au depășit 1 miliard de lei în ianuarie-august 2026, dar au fost de aproape patru ori mai mici decât în aceeași perioadă din 2025. Ponderea lor în încasări a coborât cu 5,93 puncte procentuale, la 1,79%.
Este cel mai mic nivel al subvențiilor pentru primele opt luni ale unui an din 2020 încoace, potrivit Economica.net. Aceste transferuri de la stat au ajuns a treia sursă de venit a fondului, după contribuții și taxa clawback, taxa plătită de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor.
Încasările din această taxă au totalizat 5,3 miliarde de lei în perioada analizată, cu 23% peste nivelul din ianuarie-august 2025.
Înainte de aplicarea Legii 141/2025, deficitele acumulate în cursul anului erau acoperite parțial sau integral până la sfârșitul anului prin subvenții. Economica.net subliniază că aceste sume provin tot din taxele contribuabililor și le asociază unui cost ulterior pentru persoane fizice și firme, prin majorarea taxelor și impozitelor.
Serviciile din ambulator au înregistrat cea mai mare creștere a plăților prezentate
Fondul, gestionat de CNAS, finanțează serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele acordate pacienților de furnizorii aflați în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Din același buget sunt transferați bani spitalelor pentru majorările salariale ale personalului medico-sanitar și auxiliar acordate în baza salarizării unitare.
Structura plăților din primele opt luni din 2026 arată evoluții diferite față de aceeași perioadă din 2025:
- Produsele farmaceutice, materialele sanitare și dispozitivele medicale au primit 19,9 miliarde de lei, cu aproape 5% mai mult.
- Serviciile medicale din unitățile sanitare cu paturi au primit 11,8 miliarde de lei, sumă în scădere nesemnificativă.
- Transferurile între unități ale administrației publice au totalizat 11,4 miliarde de lei, în creștere nesemnificativă. Cea mai mare parte reprezintă bani virați spitalelor publice pentru majorările salariale.
- Serviciile medicale în ambulator, acordate fără internare, au primit 9,7 miliarde de lei, cu 17,5% mai mult.
- Asigurările și asistența socială au însumat 2,98 miliarde de lei, cu 5% mai puțin.
Extinderea contribuțiilor a început înainte de taxarea pensiilor
Creșterea încasărilor are la bază mai multe schimbări fiscale, aplicate succesiv. Analiza Economica.net urmărește atât eliminarea scutirilor, cât și includerea unor venituri suplimentare în suma asupra căreia se calculează CASS:
- Din noiembrie 2023, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară plătesc CASS de 10% din salariul brut, ca ceilalți salariați, după eliminarea facilităților prin Legea 296/2023. La 1 noiembrie 2023 au crescut și salariile minime brute din aceste domenii, prin Ordonanța de urgență 93/2023.
- De la 1 ianuarie 2024, tichetele de masă sunt incluse în baza de calcul a contribuției, conform Legii 296/2023.
- Tot de la 1 ianuarie 2024, unele indemnizații de concediu medical au intrat în baza CASS, prin Ordonanța de urgență 115/2023. Până la 11 aprilie 2024, erau exceptate indemnizațiile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Din 12 aprilie 2024, Ordonanța de urgență 34/2024 a restrâns categoriile taxate la codul 01, boală obișnuită, codul 07, carantină, și codul 10, reducerea cu 25% a duratei normale de lucru.
- Din august 2025, Legea 141/2025 a eliminat alte scutiri și a introdus contribuția pentru partea pensiilor care depășește pragul legal.
În regimul concediilor medicale descris de Economica.net sunt scutite indemnizațiile pentru maternitate, îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, boli oncologice, TBC, HIV/SIDA, boli cardiovasculare, arsuri grave și urgențe medico-chirurgicale.
Contribuțiile încasate de fond nu provin numai din salarii și pensii. Ele includ CASS plătită pentru venituri extrasalariale prin declarația unică, asigurarea opțională a persoanelor nesalariate pentru concedii și indemnizații medicale, precum și sume din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM).
Din 1 ianuarie 2024, o cotă de 30% din CAM de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar fondului pentru plata concediilor medicale. Transferul se face până la sfârșitul lunii în curs, conform mecanismului prevăzut de Legea 421/2023 și descris în analiză.
Deficitele anterioare au persistat chiar și când contribuțiile au crescut
Seria execuțiilor pentru ianuarie-august arată că, înaintea rezultatului din 2026, veniturile fondului nu au acoperit plățile în niciuna dintre perioadele comparabile analizate. Cauzele și rolul subvențiilor au diferit de la un an la altul.
În 2019, deficitul a fost de aproape 2 miliarde de lei. Față de primele opt luni din 2018, încasările au crescut cu aproape 9%, iar plățile cu peste 19%. Transferurile între unități ale administrației publice au urcat cu aproape 25%, cea mai mare parte a acestui capitol finanțând creșterile salariale din spitalele publice.
În 2020, primul an al pandemiei, deficitul a fost de 1,98 miliarde de lei, ușor sub nivelul perioadei comparabile din 2019. Reducerea s-a produs în condițiile cvintuplării subvențiilor. Încasările totale au coborât la 28,46 miliarde de lei, cu 14,43% mai puțin, iar contribuțiile de asigurări au adus 21,11 miliarde de lei, în scădere cu circa 2%.
În 2021, deficitul a depășit 2 miliarde de lei și a fost cu peste 5% mai mare decât în ianuarie-august 2020. Subvențiile au trecut de 5 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel pentru primele opt luni din seria de opt ani analizată.
În 2022, deficitul a ajuns la 3,17 miliarde de lei, cu peste 51% mai mult decât în aceeași perioadă din 2021. Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială au crescut cu peste 30%, iar subvențiile au scăzut cu peste 10%, potrivit Economica.net.
Creșterea deficitului din acel an a avut loc deși îmbolnăvirile de Covid-19 se reduseseră până la un nivel neglijabil. Pe durata pandemiei, tratamentul bolnavilor aflați în România a fost suportat din fond indiferent dacă aceștia erau asigurați.
În 2023, deficitul a fost de 3,12 miliarde de lei, în scădere nesemnificativă față de perioada comparabilă din 2022. Contribuțiile și taxa clawback au reprezentat împreună 89,29% din încasări, cu 2,45 puncte procentuale mai mult, iar subvențiile au fost cu 10,9% mai mici.
Plățile pentru produse farmaceutice, materiale sanitare specifice și dispozitive medicale au ajuns atunci la 12,79 miliarde de lei, cu 20,6% peste primele opt luni din 2022. Economica.net leagă creșterea de scumpirea succesivă a fabricației și de efectele războiului din Ucraina asupra producătorilor de medicamente generice.
În 2024, deficitul a urcat la 4,5 miliarde de lei, cu peste 43% mai mult decât în ianuarie-august 2023. Subvențiile au scăzut cu 50%, la 1,9 miliarde de lei, deși contribuțiile de asigurări au crescut cu 38%.
Încasările mai mari din acel an au fost susținute de două majorări ale salariului minim, de eliminarea facilităților pentru salariații din domeniile menționate și de taxarea tichetelor de masă. Analiza arată însă că măsurile au vizat în mare parte persoane care contribuiau deja. Peste 6 milioane de plătitori au susținut sistemul în 2024, fără ca fondul să ajungă la echilibru.
În 2025, deficitul s-a redus la 727 de milioane de lei, de peste șase ori mai puțin decât în primele opt luni din 2024. Economica.net atribuie reducerea creșterii subvențiilor, care au devenit atunci a doua sursă de venit a fondului. Perioada include doar prima lună de aplicare a Legii 141/2025.
Valoarea contribuției nu stabilește serviciile medicale decontate
Dezechilibrul dintre numărul beneficiarilor și cel al plătitorilor precedă schimbările recente. În 2023, aproximativ 6,1 milioane de persoane plăteau efectiv CASS, unele pentru mai multe categorii de venit. Puțin peste 20 de milioane de persoane erau înscrise pe listele medicilor de familie. Dintre acestea, 3,6 milioane erau neasigurate și aveau acces numai la pachetul minimal, extins de CNAS în ultimii ani.
Economica.net arată că numărul categoriilor asigurate fără contribuție a fost extins de guverne de la înființarea CNAS, în 1999. După eliminarea prin Legea 296/2023 a scutirilor pentru două categorii, angajații din construcții și cei din agricultură și industria alimentară, au rămas 19 categorii asigurate fără plata CASS.
Sistemul funcționează prin finanțarea comună a tratamentelor: contribuțiile persoanelor sănătoase acoperă serviciile celor bolnave, inclusiv ale celor care nu își permit să plătească. Asigurații, cu sau fără contribuție, au acces la pachetul de bază, fără ca valoarea serviciilor decontate să fie condiționată de suma cotizată.
Această regulă se aplică atât unui salariat plătit la nivelul minim, cât și unuia cu un salariu brut lunar de 10.000 de euro sau mai mult. Se aplică și persoanei fără venituri fiscalizate care se asigură opțional prin declarația unică: contribuția totală de 2.430 de lei îi asigură accesul la sănătate pentru 12 luni, inclusiv la investigații și proceduri chirurgicale costisitoare din pachetul de bază.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCum se montează legal becuri LED în locul celor cu filament și ce trebuie verificat la mașină
BravonetO fană BTS a renunțat la forumuri după atacuri online pentru că nu i-a plăcut o piesă
LylaCum revii în formă prin mers în pas alert. O plimbare de 30 de minute, în cinci zile pe săptămână, este un reper
Revista IoanaCând poți recongela carnea crudă și când ai nevoie să o gătești înainte de a o pune înapoi în congelator
News24Andy Burnham spune că autoritățile britanice i-au confirmat implicarea Rusiei în votul din 2016 pentru Brexit
Dolce SportAntal Árpád cere sancțiuni după scandările xenofobe ale galeriei lui Dinamo la meciul cu Sepsi
