Un pachet de finanțare masiv și un termen-limită strâns la 30 mai 2026 definesc cursa contracronometru a României pentru programul european SAFE. Obiectivul declarat al autorităților este ca 60% din producția de tehnică militară să fie realizată intern, însă riscul transformării acestui buget într-o simplă listă de cumpărături externe rămâne ridicat.
Miza reală nu este doar bifarea unor achiziții pentru dotarea armatei, ci capitalizarea industriei naționale prin transfer de tehnologie. Dacă fondurile sunt direcționate exclusiv către importuri, companiile locale pierd o oportunitate istorică de a se integra în lanțurile europene de producție, iar deficitul balanței comerciale pe segmentul de apărare se va adânci și mai mult.
Experiența ultimilor ani ne-a arătat că modelele de tip joint venture bazate exclusiv pe asamblare periferică nu funcționează pe termen lung. Așa cum semnalează Adevarul într-un interviu publicat recent, dialogul cu industria a început să se contureze abia în ultima perioadă, după ce inițial patronatele din domeniu au fost ignorate la elaborarea listelor de proiecte. Iar asta schimbă complet ecuația pentru companiile de stat care au nevoie urgentă de retehnologizare (o abordare diferită de achizițiile directe practicate anterior).
Parteneriatele strategice și iluzia asamblarii
Pentru a evita capcana asamblării sub licență, Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA) mizează pe parteneriate cu jucători majori europeni. Un exemplu concret este colaborarea cu grupul german Rheinmetall, gândită tocmai pentru a aduce valoare adăugată pe plan local.
„Practic, vorbim despre trecerea de la statutul de beneficiar de echipamente la cel de participant activ în ecosistemul industrial european de apărare.” – Răzvan Pîrcălăbescu, președinte OPIA și director general ROMARM
Dar mai exact? Înseamnă trecerea de la statutul de simplu atelier la cel de producător integrat, capabil să susțină fluxuri tehnologice complexe. O altă componentă majoră o reprezintă memorandumul de 200 de milioane de euro pentru coproducția de drone militare ucrainene pe teritoriul românesc.
Capacitatea reala de producție a dronelor
Aici lucrurile stau puțin diferit față de promisiunile obișnuite. Finanțarea există, iar sprijinul american prin programul Foreign Military Financing (FMF) aduce un plus de 220 de milioane de dolari, însă execuția depinde strict de infrastructura operațională existentă.
„ROMARM este, în acest moment, singura unitate din România care poate produce drone militare în mod complet.” – Răzvan Pîrcălăbescu, președinte OPIA și director general ROMARM
Cifrele vorbesc de la sine.
Nu este vorba doar de o asamblare mecanică, ci de integrarea componentelor, a muniției aferente și testarea finală în poligoane autorizate, sub control strict românesc.
Decizia finală privind direcția acestor investiții strategice trebuie luată rapid. Termenul-limită de 30 mai pentru semnarea contractelor individuale prin SAFE bate la ușă, iar până atunci rămâne neclar câte dintre aceste acorduri vor include clauze ferme și cuantificabile de transfer tehnologic către uzinele românești.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Procurorii cer arestarea a cinci polițiști din Sibiu și a unui bărbat în dosarul banilor pentru examenul auto și acte
Dolce SportMarele Premiu de Formula 1 al Braziliei începe duminică, 8 noiembrie, la 19:00. Transmisia este anunțată de la 18:45 pe Antena 3 CNN și AntenaPLAY
GetPonyToyota rămâne cea mai valoroasă marcă auto din clasamentul Interbrand 2026, deși valoarea estimată a scăzut cu 19,9% față de 2025
BravonetLil Uzi Vert a fost anunțat la Beach, Please 2027. Pe 6 noiembrie, 350 de abonamente de cinci zile intră la vânzare pe eMAG la 1 leu
LylaCe simptome pot indica cancerul de colon și când mergi la medic
Revista IoanaPoșta Română anunță dotarea a circa 4.700 de oficii cu recipiente pentru aparate electrice mici până în martie 2027
