Ultimatum pentru TAROM. Ce se intampla cu banii statului

Compania aeriană de stat se află la un punct de cotitură istoric, având la dispoziție un pachet de sprijin aprobat la nivel european care însumează 95,3 milioane de euro. Este vorba despre o injecție de capital și o ștergere de datorii care condiționează strict supraviețuirea operatorului național pe o piață extrem de competitivă, unde greșelile de management nu mai pot fi acoperite la nesfârșit din bugetul public.

Adevărul crud despre profitabilitatea operatorului

Cifrele vorbesc de la sine.

Din anul 2008, operatorul aerian nu a mai reușit să genereze profit din activitatea sa de bază, respectiv transportul de pasageri. Banii încasați suplimentar în toți acești ani au provenit exclusiv din vânzarea unor active din portofoliu. V-ați gândit vreodată cât timp poți susține artificial o afacere care pierde capital an de an, din banii dumneavoastră ca plătitori de taxe? E drept că statul român a intervenit repetat în trecut, însă legislația europeană a pus acum punct definitiv acestei practici. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat foarte clar pentru agenția Agerpres că acest plan de restructurare reprezintă efectiv ultima șansă de salvare pe care o mai are la dispoziție transportatorul aerian.

Condițiile drastice impuse de la Bruxelles

Așa cum a relatat joi după-amiază Capital într-o analiză detaliată a situației, programul de redresare vine cu obligații stricte, termene clare, indicatori de performanță exacți și angajamente ferme asumate de statul român. Procesul trebuie finalizat obligatoriu până la sfârșitul anului 2026.

flota actuală va suferi o reducere semnificativă, scăzând de la 18 la doar 14 aeronave funcționale. Și numărul de rute operate va fi diminuat serios. Aceste măsuri au rolul precis de a limita efectele și distorsiunile asupra concurenței de pe piața transportului aerian. Până la urmă, orice ajutor de stat acordat unei entități aflate în dificultate (chiar și cu un istoric puternic) vine cu un preț pe care managementul trebuie să și-l asume fără ezitare.

Variante de avarie și viitorul incert

Dacă managementul nu reușește să atingă indicatorii de performanță asumați prin documentul aprobat de Comisia Europeană, scenariile alternative sunt de-a dreptul sumbre. Iar exemplele din regiune nu ne oferă motive de optimism. În cazul unui eșec, s-ar putea ajunge la închiderea definitivă a companiei, model văzut deja aplicat în Bulgaria și Ungaria. O altă variantă ar fi căutarea disperată a unui investitor privat ori a unui partener comercial puternic, tactică pe care am putut-o observa pe piața din Italia.

Declarația integrală a șefului autorității de concurență nu lasă loc de interpretări sau nuanțări, subliniind gravitatea extremă a momentului: „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naţionali. Dacă vreţi, este o ultimă şansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare. TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut nişte active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, clar că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă şansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative. Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situaţii de genul ăsta. Alte situaţii sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găseşti un investitor, un partener comercial”.

Guvernanța corporativă și provocările modernizării

Dincolo de criza imediată a transportatorului național, președintele Consiliului Concurenței a participat joi și la conferința Future of Governance International. Evenimentul, organizat anul acesta de Envisia, Boards of Elite sub tema centrală „The Great Governance Reset”, a adus la aceeași masă lideri din sectorul public și privat, membri ai consiliilor de administrație, investitori și experți internaționali de top.

Discuțiile, deschise oficial de geostrategul internațional Tina Fordham, s-au axat exact pe teme dureroase pentru companiile de stat aflate în impas: refacerea încrederii în instituții, construirea unei guvernanțe pregătite pentru situații de criză, păstrarea controlului uman într-o lume influențată de inteligența artificială și rolul noilor generații în procesul de luare a deciziilor.

O istorie lungă care se lovește de realitățile pieței

Compania aeriană funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, activitatea și organizarea sa fiind reglementate strict prin mai multe acte normative, printre care se numără Legea nr. 136/1998, Ordonanța nr. 45/1997 și Ordonanța nr. 98/2000. Înființată încă din anul 1954, compania s-a dezvoltat în paralel cu întreaga aviație românească, devenind membră IATA în anul 1993. Mai târziu, din 25 iunie 2010, a intrat în prestigioasa alianță internațională SkyTeam.

Această apartenență oferă pasagerilor acces la mai multe destinații, conexiuni mult mai rapide și un număr crescut de zboruri, permițând în același timp acumularea și utilizarea milelor de zbor prin programe specifice de fidelizare. În prezent, operatorul deservește peste 50 de destinații, atât prin zboruri proprii, cât și prin parteneriate de tip code-share, mizând pe o imagine de companie orientată spre modernizare, care implementează inclusiv măsuri și proceduri menite să reducă emisiile de dioxid de carbon.

Numai că prestigiul istoric și politicile de protecție a mediului nu mai țin loc de strategie de business viabilă. Supraviețuirea a mii de locuri de muncă depinde acum strict de matematica financiară a următoarelor luni și de capacitatea reală a conducerii de a tăia costurile ineficiente.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News