Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în aprilie, potrivit datelor INS, semnal că presiunea pe costurile companiilor rămâne ridicată într-un moment în care economia este descrisă de economiști ca fiind aproape de stagnare.
În cifre, accelerarea este de 0,14 puncte procentuale față de aprilie. Cele mai mari scumpiri au fost în servicii, unde prețurile sunt cu 13,53% peste nivelul din urmă cu un an, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,54%, și de produsele alimentare, cu 6,78%. Pentru mediul de afaceri, ordinea acestor scumpiri contează: serviciile și bunurile nealimentare intră direct în costurile recurente, de la logistică și transport până la mentenanță, chirii și inputuri curente.
Miza nu mai este doar erodarea puterii de cumpărare. Pentru companii, combinația dintre energie, carburanți și deprecierea leului comprimă marjele EBITDA, mută presiunea în prețul final și reduce spațiul pentru investiții finanțate din cash-flow. Iar pentru investitori, o inflație care rămâne în două cifre păstrează ridicat riscul ca relaxarea monetară să fie împinsă mai târziu decât anticipa piața.
Adrian Codîrlașu (președinte CFA România) leagă persistența inflației în primul rând de dezechilibrul fiscal, nu de un șoc punctual din energie.
„Era de anticipat că inflația rămâne în două cifre, chiar a crescut puțin. Care sunt factorii care o generează? În primul rând, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani. În momentul în care guvernul emite o obligațiune, practic tipărește bani, ceea ce generează inflație. Peste acest factor structural s-au adăugat prețurile la combustibil, în special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, și efectele deprecierii leului. Aceștia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de inflație.”
Legătura cu bilanțurile firmelor este directă. Un deficit bugetar țintit la 6,2% din PIB în 2026 înseamnă finanțare publică mare într-o economie care deja operează cu prețuri ridicate. Numai că efectul nu se oprește la costul statului cu datoria: presiunea se transmite în dobânzi, în curs și în prețurile de consum, exact canalele care afectează evaluarea proiectelor de investiții și costul capitalului.
Deficitul bugetar și prețul carburanților alimentează inflația
Adrian Negrescu (consultant economic) indică exact categoriile care alimentează această presiune asupra costurilor. Potrivit Capital, analiza sa merge dincolo de rata agregată și arată unde se pot vedea în lunile următoare cele mai puternice efecte pentru companii.
„În aceste domenii asistăm la creșteri spectaculoase de prețuri, de peste 30% la carburanți, de peste 50% la energie și la o preconizată creștere a prețului la gaze, pe care încă nu o resimțim cu adevărat puternic, pentru că efectele în economie, odată cu liberalizarea pieței de gaze, se vor simți din perspectiva companiilor abia din luna iunie.”
Pentru industrie, transport, retail și servicii cu consum energetic ridicat, luna iunie devine astfel un punct de verificare. Dacă liberalizarea pieței de gaze se va reflecta rapid în facturile corporate, presiunea pe prețuri poate rămâne ridicată chiar dacă rata anuală a inflației începe să coboare statistic în a doua parte a anului. Altfel spus, dezinflația de bază ar putea să nu se traducă imediat în costuri mai mici pentru firme.
Iar efectul secundar este în cerere. Negrescu descrie deja economia prin prisma unei combinații între creștere economică aproape de zero și prețuri încă ridicate, adică un cadru apropiat de stagflație. Pentru companii, asta înseamnă o dublă constrângere: costuri în urcare și consum sub presiune, deci o capacitate limitată de a transfera integral scumpirile către clientul final.
„Datele de la Institutul Național de Statistică vin să confirme că inflația rămâne cea mai gravă boală prin care trece România, o boală cu multiple efecte negative în slăbirea economiei, în scăderea consumului, principalul motor al business-ului, și într-o stagnare economică care se simte din ce în ce mai pregnant. Altfel spus, inflația este principalul motiv pentru care ne aflăm în momentul de față în zona asta de stagflație, cu creștere economică aproape de zero și cu niște creșteri de prețuri care vin să deterioreze și mai mult climatul investițional din țara noastră.”
Perspectivele inflației și impactul asupra pieței de credit
Scenariul central al economiștilor din dosar indică o temperare în a doua parte a anului. Adrian Codîrlașu estimează că inflația ar trebui să atingă un vârf în perioada următoare și să intre ulterior pe o traiectorie descendentă, posibil sub 10% în august-septembrie, când ar dispărea efectul majorării TVA. Adrian Negrescu vede o coborâre spre 6-7% probabil din septembrie, tot pe efect de bază.
Dar această perspectivă nu echivalează automat cu o normalizare a mediului de business. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% și anticipează 2,9% pentru sfârșitul lui 2027. Chiar și aceste niveluri sunt mult sub 10,85%, dar rămân suficient de ridicate cât să păstreze atenția pe prețuri, pe salarii și pe costul finanțării.
Și un alt detaliu contează pentru piața de credit. Dacă tendința de scădere se va confirma, Banca Națională ar putea lua în calcul reducerea dobânzii-cheie spre finalul anului, însă această ipoteză nu este confirmată oficial. Pentru companii, o eventuală reducere ar îmbunătăți condițiile de finanțare și randamentul proiectelor de investiții finanțate prin credit, dar numai după ce datele lunare vor arăta că inflația se decuplează clar de nivelul de două cifre.
Dar riscurile rămân deschise. Codîrlașu avertizează explicit că „rămân posibile atât șocuri interne, cât și externe”, iar Negrescu susține că prima măsură aflată la îndemâna autorităților este evitarea unor noi intervenții fiscale, de tip creșteri de accize sau taxe suplimentare, care s-ar transmite din nou în prețurile finale.
Pentru semestrul al doilea, indicatorul de urmărit pentru decidenți rămâne dublu: dacă inflația coboară sub 10% în august-septembrie, cum anticipează Adrian Codîrlașu, și dacă din septembrie se apropie de 6-7%, cum estimează Adrian Negrescu. Aceste două borne vor influența atât politica monetară, cât și capacitatea companiilor de a reconstrui marjele și bugetele de investiții în 2027.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
