8,1 miliarde euro și 109 proiecte au dus România pe locul 9 în UE. De ce contează expansiunea investitorilor existenți

România a înregistrat în 2025 a doua cea mai mare creștere a proiectelor de investiții străine directe din Uniunea Europeană, după Grecia, și a urcat două poziții în clasamentul european al atractivității, până pe locul 9, pe fondul unei scăderi generale a investițiilor pe continent. Pentru economie, semnalul relevant nu este doar clasamentul, ci faptul că revenirea a fost alimentată în principal de investitori deja prezenți, care au ales să își extindă operațiunile.

Concret, fluxurile de ISD au crescut la 8,1 miliarde euro în 2025, de la 5,6 miliarde euro în 2024, iar numărul proiectelor anunțate a urcat cu 16%, până la 109. Efectul în piața muncii a fost mai rapid decât ritmul proiectelor: locurile de muncă generate de ISD au avansat cu 39%, până la 5.710. În același timp, la nivel european, proiectele de investiții străine directe au scăzut cu 7% față de 2024 și au rămas cu 24% sub vârful din 2017, ceea ce plasează România pe o traiectorie opusă pieței.

Pentru companiile locale și pentru administrație, diferența este importantă. O creștere bazată pe expansiunea investițiilor existente înseamnă că investitorii au validat deja costurile, forța de muncă și mediul operațional. Asta reduce riscul unei intrări oportuniste și crește probabilitatea unor cheltuieli suplimentare de capital, a unei integrări mai adânci în lanțurile valorice europene și a unor efecte recurente în ocupare și venituri fiscale.

Structura proiectelor confirmă această logică. Ponderea proiectelor românești este dominată de expansiuni, cu 55%, spre deosebire de Polonia. Iar intrările de ISD din 2025 au fost concentrate în producție, tehnologie, transport și logistică, construcții și energie, adică exact sectoarele în care randamentul unei investiții depinde de execuția operațională, acces la infrastructură și costul energiei, nu doar de stimulente fiscale.

Revenirea este peste regiune, dar încrederea investitorilor s-a temperat față de 2024

Comparativ regional, România a înregistrat cea mai clară revenire a fluxurilor de ISD în 2025, de la 5,6 miliarde euro la 8,1 miliarde euro. Raportarea din studiu pune această evoluție în contrast cu Polonia, descrisă drept cel mai mare receptor, și cu Ungaria, unde dinamica a fost mai slabă, de la 3,71 miliarde euro în 2024 la 3,49 miliarde euro în 2025.

Potrivit ZF, această performanță nu elimină însă problema centrală pentru 2026: investitorii rămân interesați de România, dar sunt mai rezervați decât în ultimii doi ani. Mai exact, 52% se așteaptă la o îmbunătățire a atractivității în următorii trei ani, sub nivelul de 58% din anul anterior și mult sub pragul de 67% atins în 2024.

Bogdan Ion, country managing partner în cadrul EY România și Moldova, a legat direct această diferență de agenda de execuție a statului.

„Menținerea acestui context favorabil nu este însă garantată. Încrederea investitorilor străini în 2026 rămâne pozitivă, dar mai prudentă: 52% se așteaptă ca atractivitatea României să se îmbunătățească în următorii trei ani, dar în scădere de la 58% în anul anterior și sub nivelul de 67% atins în 2024.”

Și aceeași sursă a indicat unde se poate pierde avansul câștigat în 2025.

„Momentul din 2025 a fost real, dar el se poate estompa dacă nu este transformat în predictibilitate, livrare de infrastructură publică, o administrație mai rapidă și mai bine organizată, energie accesibilă, alocări mai eficiente ale ajutoarelor de stat și acces mai bun la finanțare.”

Pentru mediul de afaceri, mesajul are o consecință directă: avantajul României nu mai poate fi citit exclusiv prin cost. Dacă infrastructura, energia și viteza administrativă nu se îmbunătățesc, proiectele de extindere care astăzi alimentează fluxurile de capital pot fi amânate sau redimensionate. Iar asta ar lovi exact componenta de ISD cu probabilitatea cea mai mare de continuitate.

Nearshoringul aduce capital și joburi, dar presiunea pe buget și pe costuri rămâne

Peter Latos, partner și liderul EY-Parthenon România, a descris concentrarea sectorială a capitalului străin ca pe un semn al rolului României în reorganizarea lanțurilor de producție europene.

„Intrările de ISD din 2025 au fost în mare parte concentrate în sectoarele de producție, tehnologie, transport și logistică, construcții și energie, reflectând atractivitatea României ca hub solid de nearshoring, precum și rolul său în tranziția energetică europeană.”

Din perspectivă financiară, această compoziție contează mai mult decât simpla valoare de 8,1 miliarde euro. Producția, logistica și energia tind să creeze efecte de antrenare în furnizori, servicii conexe și ocupare, iar tehnologia ridică valoarea adăugată a proiectelor. Numai că efectul net depinde de capacitatea economiei de a păstra mai mult din venituri în interior. În T1 2026, România a primit 1,8 miliarde euro de la diaspora, în timp ce angajații străini au trimis 633 milioane euro în țările de origine, un flux care reduce multiplicarea internă a salariilor și poate urca costul forței de muncă importate.

Iar tabloul macro nu este neutru. România se confruntă cu inflația și cu un deficit bugetar de 1,75% din PIB în primele cinci luni din 2026. În acest cadru, investițiile străine capătă o miză fiscală dublă: susțin activitatea economică și ocuparea, dar presiunea pe buget face și mai importantă transformarea proiectelor în baze stabile de impozitare și în investiții productive, nu doar în fluxuri punctuale de capital.

Alex Milcev, partener și liderul departamentului Asistență fiscală și juridică în cadrul EY România, a arătat că instrumentele fiscale există, însă diferența competitivă este limitată de felul în care sunt aplicate.

„Din această perspectivă, România are câteva avantaje importante, precum facilitățile acordate pentru profitul reinvestit și pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Totuși, trebuie să recunoaștem că și alte țări din regiune oferă scheme fiscale similare.”

Dar evaluarea sa merge mai departe, spre zona care afectează direct costul capitalului și viteza de implementare a proiectelor: „Aceste instrumente continuă însă să existe, iar diferența reală nu ține doar de existența lor pe hârtie, ci și de ușurința cu care investitorii pot avea acces efectiv la ele.” Iar verdictul formulat de același partener este scurt: „Iar aici România mai are încă de lucru, dacă dorește să transmită predictibilitate.”

Pe segmentul de fuziuni și achiziții, aproape 60% din numărul tranzacțiilor din ultimul deceniu a vizat patru sectoare: imobiliare și construcții, produse de consum și retail, tehnologie și energie. Această concentrare arată unde s-a acumulat apetitul pentru capital și unde se poate forma următorul val de consolidare, într-o economie în care creșterea PIB a fost bazată pe consum, iar tranziția spre servicii și energie regenerabilă a accelerat.

Semnalul pentru termenul mediu este clar: România a câștigat teren în 2025 prin extinderea investițiilor existente, dar avantajul competitiv rămâne condiționat de infrastructură, energie, birocrație și accesul efectiv la stimulente. Indicatorul care merită urmărit în 2026 este deja vizibil în sondajul investitorilor: 52% anticipează o îmbunătățire a atractivității, sub 58% în anul anterior și sub 67% în 2024.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc