Alimentele ar putea costa mai mult și în 2027. Ce presiuni împing prețurile în sus și cât ajunge la raft

Coșul de cumpărături nu scapă de presiuni nici anul viitor. Prețurile globale ale alimentelor sunt estimate să crească cu 11,6% în 2026 și cu încă 4,8% în 2027, arată analiza citată de Adevărul.ro. Este o estimare, nu o scumpire uniformă pentru fiecare produs și fiecare țară.

Pentru România, punctul de plecare este deja mai ridicat. În iulie 2026, alimentele costau cu 5,03% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Iar o inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici. Înseamnă doar că ele cresc mai lent.

Ce poate împinge prețurile în sus

Industria alimentară intră în 2027 cu mai multe surse de presiune în același timp: energie, îngrășăminte, materii prime, transport și producție agricolă. Conflictele geopolitice pot perturba rutele comerciale, în timp ce vremea extremă poate reduce cantitatea de produse disponibile.

Conflictul din Golf și perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz au readus energia în centrul ecuației. Fermierii plătesc mai mult pentru combustibil, utilaje și îngrășăminte. Procesatorii suportă facturi mai mari la energie și ambalaje. Distribuitorii și magazinele resimt scumpirea transportului, a depozitării și a operațiunilor.

Energia intră, astfel, în aproape fiecare etapă de dinaintea raftului. Dar costul nu ajunge automat și integral la cumpărător. Companiile aleg între o majorare de preț, reducerea marjei și riscul de a vinde mai puțin.

În Europa, spațiul de absorbție este limitat și de costurile cu forța de muncă și de cerințele de reglementare. Pentru producătorii și procesatorii care lucrează deja cu marje mici, o nouă creștere a cheltuielilor poate deveni rapid o problemă de profitabilitate.

Seceta poate reduce oferta de materie primă

Vremea poate adăuga o a doua rundă de presiune. Seceta, canicula și temperaturile extreme reduc randamentul culturilor și cantitatea de materie primă disponibilă pentru procesare.

La începutul lunii iunie, peste jumătate din teritoriul Statelor Unite era afectat de secetă, iar suprafața agricolă afectată depășea 100 de milioane de hectare. În Europa de Vest, perioadele lungi de secetă și căldură ar putea adăuga peste un punct procentual la inflația alimentară de anul viitor, până la aproximativ 3%.

Un episod puternic de El Niño ar putea amplifica riscul. Dacă recoltele scad în anumite regiuni, oferta mondială se restrânge și comerțul poate fi perturbat. Când cererea se menține, prețurile tind să urce.

Românii cumpără mai atent

În România, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în iunie 2026 la 8,16% în iulie. În aceeași perioadă, prețurile alimentelor erau încă cu 5,03% peste nivelul din iulie 2025.

Pentru bugetul unei familii, diferența este importantă: scăderea ritmului de creștere nu șterge scumpirile deja acumulate. Orice majorare nouă se aplică peste nivelul actual al prețurilor.

Datele YouGov Shopper Panel pentru primele șase luni din 2026 arată că românii s-au deplasat către zona de mijloc a pieței. Brandurile mainstream au câștigat 1,2 puncte procentuale din cotă și au generat 60% din creșterea valorică a pieței. Mărcile private premium au avut o creștere valorică de 24,4%.

Nu înseamnă că alegerea se reduce la produsul cel mai ieftin. Cumpărătorii încearcă să împace prețul cu valoarea percepută.

„Într-o perioadă cu volatilitate ridicată, prețul devine inevitabil mai important, dar nu este singurul criteriu. Vedem un consumator care compară mai mult și își prioritizează cheltuielile”, spune Alexandra (Predeanu) Mehedințu, Country Manager Atradius România.

Cine suportă scumpirea

Un producător care majorează prețul pentru a-și apăra marja riscă să piardă volume. Unul care limitează creșterea pentru a rămâne competitiv păstrează în companie o parte din costul suplimentar.

Retailerii au aceeași problemă. Trebuie să rămână competitivi pentru consumatori, dar plătesc mai mult furnizorilor și suportă costuri mai mari cu energia, salariile și logistica.

„Retailerii devin mai atenți la prețurile de achiziție, producătorii au un spațiu mai mic pentru a transfera costurile, iar presiunea ajunge în final în marje și în necesarul de capital de lucru”, explică Mehedințu.

Capitalul de lucru înseamnă banii necesari pentru ca firma să funcționeze până când își încasează vânzările. Dacă marja se micșorează, iar plata clienților întârzie, presiunea se mută din profit în lichiditate.

În România, 3.146 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni ale anului, cu 13,62% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul s-a numărat printre domeniile cu cele mai multe insolvențe.

Retailerii mari au mai mult spațiu de manevră

Dimensiunea poate conta într-o perioadă de costuri ridicate. Jucătorii mari au economii de scară, putere de negociere și acces mai bun la finanțare. Operatorii mici au mai puține resurse pentru a absorbi scumpiri care se prelungesc.

În Europa, supermarketurile tradiționale din segmentul mediu sunt presate din două direcții: de discounteri, pe de o parte, și de retailerii premium, pe de alta. Mărcile private pot ajuta magazinele să controleze mai bine raportul dintre preț și marjă.

În România, însă, mărcile private nu au aceeași forță ca în alte piețe europene. Datele BCG European Consumer Sentiment 2026 arată că românii sunt mai puțin înclinați decât media europeană să cumpere frecvent astfel de produse la categoria grocery, iar 40% dintre respondenți consideră produsele de brand mai bune decât alternativele marcă proprie.

De aceea, competiția nu se duce numai pe preț. Contează și calitatea percepută, originea și capacitatea producătorului sau a retailerului de a explica diferența.

Produsele premium rezistă, dar mai selectiv

Datele PwC Voice of the Consumer arată că 27% dintre consumatorii români preferă brandurile budget/value, față de 19% care preferă brandurile premium. În același timp, 42% spun că preferă ingrediente proaspete, iar 31% produse locale.

Produsele premium, organice și artizanale pot rămâne atractive pentru cei dispuși să plătească pentru calitate, sănătate sau diferențiere. Presiunea asupra veniturilor poate reduce însă frecvența acestor cumpărături. Pentru producătorii mici, volumele mai reduse, costurile ridicate și puterea de negociere limitată devin o combinație dificilă dacă presiunile se prelungesc.

În final, scumpirea materiei prime poate ajunge în mai multe locuri: în prețul de la raft, în marja producătorului sau a retailerului și în termenele de plată. Dacă încasările întârzie, problema comercială devine una de lichiditate.

„În perioadele de creștere, atenția companiilor merge firesc către vânzări și câștigarea de cotă de piață. Într-un mediu ca cel actual, întrebarea trebuie dusă însă până la capăt: nu doar cât vindem, ci cui vindem, în ce condiții și cât de sigur este că vom încasa”, spune Mehedințu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Vremea din 12-18 octombrie 2026. Când sunt estimate ploile și în ce condiții se pot face lucrările agricoleDolce SportCând poate VAR să schimbe o decizie în 2026/27. Regulile pentru goluri, penaltyuri și eliminăriGetPonyTransportatorii cer tichete TollRo la benzinării după blocaje la plată și erori de traseuBravonetArmina anunță nunta cu Marcel în noiembrie, după ieșirea din „Insula Iubirii”LylaCeasul inteligent îți poate semnala probleme de sănătate. Cum verifici o alertăRevista IoanaCând mergi urgent la stomatolog. Ce faci dacă sângerarea nu se oprește în 15-20 de minute