Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis marți, 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia vine într-un moment delicat, marcat de o inflație care scade lent și de o economie ce dă semne vizibile de răcire, la care se adaugă incertitudini externe majore.

Ce înseamnă pentru ratele românilor

Pentru populație, decizia BNR înseamnă, că ratele la credite nu vor scădea prea curând. Dobânzile rămân la niveluri ridicate, iar eventualele ieftiniri ale creditelor vor întârzia. Numai ca nu sunt așteptate nici creșteri bruște ale ratelor în perioada imediată, ceea ce aduce o oarecare stabilitate pentru cei cu împrumuturi în derulare.

Evoluțiile din piața financiară arată că dobânzile interbancare, după o scădere în februarie, au crescut din nou în martie. În același timp, randamentele titlurilor de stat au urcat pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor, iar cursul leu/euro a înregistrat o creștere ușoară înainte de a se stabiliza.

Inflația, o problemă persistentă

Inflația a coborât la 9,31% în februarie 2026, însă nivelul rămâne ridicat și continuă să erodeze puterea de cumpărare. Rata inflației de bază (CORE2 ajustat) a scăzut și ea, dar mai lent, la 8,3%, pe fondul temperării cererii și al scăderii unor prețuri la alimente și importuri.

E drept că ieftinirea energiei a tras cifra generală în jos. Dar alte prețuri continuă să crească, inclusiv la combustibili, produse din tutun și anumite servicii. În plus, rata medie anuală a inflației a continuat să urce, semn că efectele scumpirilor anterioare încă se resimt puternic.

BNR avertizează chiar că inflația ar putea crește temporar în următoarele luni, din cauza scumpirii petrolului și gazelor, pe fondul tensiunilor internaționale. La aceasta se adaugă efectele eliminării plafonării prețurilor la energie și ale majorării TVA și accizelor. Spre finalul anului, însă, prognoza indică o scădere mai accentuată.

Economia trage frâna de mână

Datele arată o răcire accentuată a economiei. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de cel anterior, iar creșterea anuală a ajuns la un firav 0,2%.

O răcire vizibilă.

Consumul populației este în scădere, vânzările din comerț s-au redus, iar industria și construcțiile au intrat pe minus. Producția industrială și exporturile au înregistrat scăderi, la fel și serviciile prestate populației. Singurul motor care a funcționat a fost cel al investițiilor, care au continuat să crească solid. O veste bună este și reducerea deficitului comercial și a celui de cont curent, pe fondul ajustării importurilor.

Semne de răcire și pe piața muncii

Deși șomajul nu a explodat, apar semne de prudență din partea companiilor. Numărul salariaților este în scădere, iar intențiile de angajare s-au redus. Deficitul de forță de muncă raportat de firme s-a diminuat, un semnal că presiunea de pe piață a mai slăbit.

Și salariile cresc mai lent, iar costurile cu forța de muncă în industrie s-au temperat. V-ați gândit ce înseamnă asta pentru veniturile reale ale populației, deja afectate de inflație?

Principalele riscuri, subliniază banca centrală, vin din afara țării. Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot duce la noi scumpiri și la costuri mai mari pentru economie. BNR a atras atenția că atragerea fondurilor europene, în special prin PNRR (un colac de salvare important în acest context), este esențială pentru a compensa efectele negative. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 15 mai.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR dobanda cheie economie Romania inflatie PNRR