Conturi de pensie cu avantaje fiscale, dar fără plafon. Economist – o problemă majoră

Românii ar putea economisi pentru pensie prin conturi speciale de investiții, cu avantaje fiscale, conform unui proiect de lege depus la Senat de parlamentari PNL și USR. Inițiativa încurajează economisirea pe termen lung, numai că economistul Dragoș Cabat avertizează că forma actuală are „o lipsă majoră”: absența unui plafon pentru contribuții, ceea ce ar putea crea inechități între contribuabili.

Ce sunt Conturile de Investiții pentru Pensie

proiectul propune înființarea unor Conturi Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP). Acestea reprezintă un mecanism voluntar prin care orice persoană cu venituri impozabile poate economisi și investi bani pe bursă pentru anii de după pensionare. Conturile vor putea fi deschise la societăți de servicii de investiții financiare, iar titularii vor avea control total asupra portofoliului. Vor putea alege de la acțiuni și obligațiuni până la ETF-uri sau alte produse financiare, inclusiv pe piețe din statele OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Principalul avantaj este regimul fiscal. Câștigurile obținute din investiții, fie că vorbim de dividende, dobânzi sau creșteri de capital, nu vor fi impozitate pe perioada acumulării. Proiectul oferă două opțiuni: contribuții deductibile, care vor fi impozitate la retragere, sau contribuții din venituri deja taxate, caz în care la pensionare sumele retrase nu mai sunt impozitate. Fondurile rămân proprietatea titularului și, în caz de deces, sunt transmise moștenitorilor.

O problemă majoră, lipsa plafonului

Economistul Dragoș Cabat subliniază că ideea nu e nouă și funcționează deja în economiile dezvoltate. „Există astfel de mecanisme și în Marea Britanie, unde se numesc conturi ISA. În Statele Unite există, si, sisteme similare, iar ele sunt răspândite cam în toată Europa. Sunt, practic, conturi de acumulare pentru pensie, în care depui sume de bani care beneficiază de avantaje fiscale, în sensul că veniturile din dividende sau creșteri de capital nu sunt taxate”, a explicat acesta.

Și totuși, există o omisiune care ar putea arunca totul în aer. V-ați gândit ce se întâmplă când nu există nicio limită?

„Ce nu am văzut în acest proiect de lege, și este o lipsă majoră, este o limită pentru aceste contribuții. Nu este specificat nicăieri dacă există un plafon anual: 10.000 de euro, 50.000 sau 100.000 de euro.”

Lipsa unui plafon, spune Cabat, poate crea dezechilibre serioase. „Dacă lași aceste conturi fără limită, nu este corect. Persoanele cu venituri foarte mari ar putea depune sume foarte mari, chiar milioane de euro, care nu ar mai fi taxate. Astfel ajungem la o situație în care unii contribuabili sunt taxați, iar alții nu.” Iar logica e simplă: „În toate țările unde există astfel de sisteme există și o limită anuală”. Dar în proiectul românesc, nu. ”În acest proiect nu am găsit o astfel de prevedere, nici pentru contribuțiile individuale, nici pentru cele realizate de angajator.”

Riscuri pentru piață și neclarități fiscale

Dincolo de inechitatea socială, lipsa unui plafon ar putea afecta chiar funcționarea pieței de capital. Hai să vedem cum. „Această limitare este esențială, pentru că altfel ar dispărea investițiile obișnuite pe piața de capital. De ce să investesc direct, plătind taxe, când pot face același lucru printr-un astfel de cont și să evit impozitarea? Este, deci, o scăpare importantă.”

Pe lângă acest aspect, economistul semnalează și anumite neclarități legate de regimul fiscal. „Există și unele neclarități legate de regimul fiscal. De exemplu, în forma actuală apare că anumite contribuții nu sunt deductibile la stabilirea impozitului, ceea ce este contradictoriu cu scopul unui astfel de mecanism. Ideea este tocmai să existe un avantaj fiscal clar.”

Rămâne o întrebare deschisă. „Nu este clar dacă aceste ambiguități provin din necunoaștere sau din alte interese, dar ele trebuie corectate”, este de părere acesta.

Modele externe și nevoia de educație financiară

Soluția ar fi, poate, mai simplă decât pare. Cabat consideră că România ar fi putut prelua modele funcționale, în loc să creeze un sistem incomplet. „Nu era nevoie să fie reinventat sistemul, astfel de modele există deja în multe țări și ar putea fi preluate și adaptate. De exemplu, în Marea Britanie, limita anuală este de aproximativ 20.000 de lire, adică în jur de 25.000 de euro.”

Per total, demersul este unul bun. „Inițiativa este, una bună, dar are aceste lipsuri”, spune el. Introducerea unui plafon anual clar și clarificarea regimului fiscal sunt modificările esențiale. „Fără aceste elemente, sistemul poate fi ușor distorsionat.”

În final, succesul unui astfel de instrument depinde și de altceva. „Este posibil ca o parte dintre români să nu înțeleagă inițial acest mecanism, însă cei mai tineri sau cei deja familiarizați cu investițiile vor adopta treptat astfel de soluții. Educația financiară poate fi susținută ulterior atât de stat, cât și de mediul privat.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva luiLylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire realăRevista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Rheinmetall plănuiește să construiască la Mangalia nave civile alături de cele militareDolce SportSorana Cîrstea a învins-o pe Han Shi cu 6-3, 6-2 pentru calificarea în turul doi la NingboGetPonyCum se obține ecotichetul de 18.500 de lei pentru o mașină electrică prin Rabla Auto 2026 și ce obligații rămân