Vestea proastă a venit vineri, când marile bănci au tăiat drastic prognozele de creștere pentru 2026, unele chiar la jumătate. Motivul? O contracție economică neașteptat de dură la finalul lui 2025, care a lăsat urme adânci. Acum, cifrele oficiale de la Bruxelles confirmă tendința și aduc detalii: ne așteaptă un an de încetinire economică, alimentată de măsuri de austeritate, cu buzunare mai goale pentru populație și prețuri care refuză să scadă. Singurele motoare care mai trag economia sunt fondurile europene și exporturile.
Frână bruscă după recesiunea tehnică
Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică au acționat ca un duș rece pentru analiști. Contracția PIB de 1,9% în ultimul trimestru din 2025, cea mai abruptă scădere trimestrială din 2012 încoace dacă excludem pandemia, a forțat o reevaluare completă a așteptărilor. „Economia a încheiat anul 2025 într-o stare vizibilă de dificultate”, punctează Valentin Tătaru, economist-șef la ING. Banca și-a revizuit prognoza pentru 2026 de la un optimist 1,4% la un anemic 0,6%. Efectul negativ de report este atât de puternic, spune Tătaru, încât economia va trebui „să depună eforturi considerabile doar pentru a rămâne pe teritoriu pozitiv”.
Nici BCR nu este mai optimistă, înjumătățind la rândul său prognoza de la 2,1% la doar 1,0% pentru 2026. Analiștii băncii, printre care și Vlad Ioniță, se așteaptă ca investițiile susținute de fondurile UE să accelereze, dar consumul populației va rămâne „moderat” în prima parte a anului. Prognoza oficială a Comisiei Europene este marginal mai bună, la 1,1% creștere a PIB-ului real în 2026, dar vine după un 2025 la fel de slab, cu o creștere de doar 0,7%.
De ce trage Guvernul pe dreapta: austeritate și inflație
Cauza principală a acestei încetiniri este consolidarea fiscală, un eufemism pentru măsurile de austeritate adoptate de Guvern pentru a reduce deficitul bugetar uriaș. După un vârf de 9,3% din PIB în 2024, ținta este să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Prețul plătit este însă mare. Pachetul de măsuri fiscale este dur și lovește direct în puterea de cumpărare: înghețarea nominală a salariilor publice și a pensiilor a fost extinsă și pentru 2026, cotele de TVA au fost majorate, la fel și accizele, impozitul pe dividende și baza de calcul pentru contribuțiile la sănătate. La acestea s-au adăugat, din septembrie 2025, taxe mai mari pe proprietățile rezidențiale și taxe de mediu.
Peste toate acestea se suprapune o inflație încă ridicată. Deși scăzuse la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a accelerat din nou în a doua parte a anului 2025, ajungând la 8,6% în septembrie, după eliminarea plafonului la prețurile energiei electrice și majorările de taxe. Pentru 2026, Comisia Europeană estimează o inflație medie sub 6%, dar avertizează că eliminarea plafonului la prețurile gazelor naturale în martie 2026 „este probabil să încetinească procesul de dezinflație”.
Buzunare mai goale, locuri de muncă pe muchie de cuțit
Efectul combinat al taxelor mai mari și al prețurilor crescute se va vedea direct în consum. Prognoza de la Bruxelles este clară: în 2026, consumul privat va suferi o „mică contracție”. Avertismentul vine și de la vârful Băncii Naționale.
„Există o restrângere a cererii, dar sperăm să fie depășită”, a declarat recent Guvernatorul Mugur Isărescu, avertizând asupra riscului apariției unor „dificultăți majore în sectoare precum HoReCa și comerțul”.
Nici piața muncii nu scapă de efecte. Activitatea economică mai slabă a dus la o scădere a ocupării forței de muncă încă din 2025, iar rata șomajului este prognozată să scadă lent, ajungând la 5,6% în 2026. Chiar dacă fluxul de muncitori străini continuă în sectoare precum construcțiile, pentru angajații români veștile nu sunt bune. Înghețarea salariilor la stat și moderarea celor din privat vor duce la o încetinire puternică a creșterii nominale a veniturilor, transformând-o în una negativă în termeni reali. Pe scurt, deși salariul de pe fluturaș ar putea rămâne la fel, cu el se vor putea cumpăra mai puține lucruri.
Singurele motoare: PNRR și exporturile
În acest peisaj sumbru, există totuși două elemente care împiedică economia să intre în recesiune. Primul este afluxul de fonduri europene. Formarea brută de capital fix, adică investițiile, este de așteptat să accelereze „semnificativ”, pe fondul finalizării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Implementarea completă a acestor investiții rămâne însă „o provocare”, notează Comisia.
Al doilea motor este comerțul exterior. Scăderea consumului privat, puternic dependent de importuri, va limita creșterea acestora. În același timp, exporturile ar urma să-și continue trendul pozitiv, ajutate și de moderarea creșterilor salariale care susține competitivitatea externă. Astfel, exporturile nete vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, ajutând și la reducerea treptată a deficitului de cont curent.
Ce urmează? Datorie în creștere și riscuri la tot pasul
Chiar și cu aceste măsuri de austeritate, finanțele publice rămân sub presiune. Datoria publică este proiectată să continue să crească, de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, trasă în jos de deficitele încă mari și de costurile în creștere cu dobânzile. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat recent că datoria a depășit 60% din PIB pentru că „statul a cheltuit mai mult decât a încasat”.
Riscurile, conform celei mai recente prognoze economice a Comisiei Europene, sunt înclinate în direcția negativă. O abatere de la planul de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică. La aceasta se adaugă incertitudinea privind comerțul internațional. În fața încetinirii economice, analiștii ING anticipează că Banca Națională ar putea fi încurajată să devanseze și să accelereze ciclul de relaxare a politicii monetare, operând prima reducere a ratei dobânzii cheie chiar din luna mai a acestui an.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaSpuma de ras poate reduce aburirea oglinzii. Cum o aplici fără să lași dâre
News24România are estimări peste media pe cinci ani la trei culturi, dar seceta persistă în vest
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaCând copilul cuminte se teme să greșească. Semnele care pot trece neobservate la școală
