Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, avertizează că inflația din zona euro va rămâne peste 3% pe tot parcursul anului curent și va depăși ținta de 2% chiar și în 2027, semnal care menține deschis scenariul unor dobânzi ridicate mai mult decât anticipau companiile și debitorii suverani la începutul anului.

Dincolo de anunț, miza este nivelul la care rămâne finanțarea. Facilitatea de depozit a BCE este acum la 2,25%, iar piețele financiare estimează încă una sau două majorări, cu o nouă creștere deja inclusă în prețuri pentru luna octombrie. Raportat la intervalul de 1,75%-2,50% pe care BCE l-a evaluat anterior drept rată neutră, dobânda se află deja la limita superioară a zonei care nu stimulează și nu frânează economia, iar noi creșteri ar împinge politica monetară într-un teritoriu mai restrictiv.

Pentru companii, implicația imediată este prelungirea unui cost mai ridicat al creditului, cu efect direct asupra investițiilor finanțate prin împrumut și asupra evaluărilor. Pentru state, dobânzile mai sus pentru mai mult timp înseamnă refinanțare mai scumpă. Pentru România, care are o inflație de 10,9% în luna mai, de peste trei ori pragul de 3% indicat pentru zona euro, diferența de temperatură inflaționistă complică atât convergența, cât și administrarea costului capitalului.

Iar presiunea nu este doar una statistică. Energia electrică s-a scumpit cu peste 55% într-un an în România, salariul mediu net a scăzut în aprilie, iar pensia medie a înregistrat un recul în primul trimestru al anului. Asta înseamnă că, deși zona euro discută despre inflație persistentă peste țintă, economia românească operează deja într-un regim de erodare mai rapidă a puterii de cumpărare.

BCE nu vede o spirală inflaționistă scăpată de sub control

Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, a încercat să transmită că instituția nu vede o spirală inflaționistă scăpată de sub control, chiar dacă dezinflația este mai lentă decât cere ținta oficială.

„Este un șoc care nu este nici prea mare, nici prea persistent, dar la care răspunzi printr-o politică monetară echilibrată. Dacă vreți, cam aici ne aflăm acum. Nu suntem într-un scenariu de dezechilibru inflaționist major.”

Mesajul este relevant pentru piețe fiindcă sugerează că BCE nu pregătește o înăsprire agresivă, dar nici o relaxare rapidă. Potrivit Adevarul, investitorii estimează că banca centrală ar putea opera încă una sau două majorări ale dobânzii, iar o mișcare în octombrie este deja reflectată în așteptările pieței.

Dar persistența inflației schimbă calculele de buget și investiții. În condițiile în care ținta BCE este 2%, o inflație de peste 3% pe tot anul înseamnă un ecart de cel puțin 1 punct procentual față de obiectiv. Faptul că depășirea țintei se prelungește chiar și în 2027 indică o perioadă mai lungă de disciplină monetară, cu impact asupra randamentelor, discount-rate-urilor folosite în evaluări și apetitului pentru proiecte cu recuperare lentă.

Lane a explicat și de unde vine riscul de persistență: costurile deja apărute în economie nu s-au transmis complet, iar piața muncii poate prelua o parte din această presiune prin cereri salariale mai mari.

„Am văzut o anumită îmbunătățire în această săptămână, însă există suficiente creșteri de costuri care urmează să se transmită în economie, astfel încât estimăm că inflația va rămâne peste 3% pe tot parcursul acestui an.”

Pentru sectoarele cu consum energetic ridicat și marje sensibile la costul forței de muncă, aceasta este zona de risc. Dacă firmele absorb costurile, EBITDA se comprimă. Dacă le transferă în prețuri, cererea poate slăbi. Numai că un al doilea val, prin salarii, face ajustarea mai dificilă, fiindcă presiunea devine mai difuză și mai persistentă.

Inflația de 10,9% din România complică aderarea la zona euro

Pentru România, ecuația este mai dură decât pentru media zonei euro. O inflație de 10,9% în luna mai, comparativ cu pragul de peste 3% estimat de BCE pentru zona euro, arată un decalaj de aproape 8 puncte procentuale. În practică, asta înseamnă că orice perioadă prelungită de dobânzi ridicate în zona euro poate menține presiunea și asupra costurilor de finanțare din regiune, într-un moment în care economia locală are deja o putere de cumpărare afectată.

Și asta contează inclusiv pentru traseul de aderare la zona euro. BNR a tratat aderarea drept un proiect important pentru costul finanțării și credibilitatea fiscală. Dacă inflația din clubul monetar rămâne peste țintă până în 2027, iar România pornește de la un nivel de 10,9%, convergența nominală devine mai dificilă, nu mai ușoară, chiar dacă ținta comună pare mai îndepărtată.

Profesorul de economie Radu Nechita a indicat că perspectivele românilor în perioada imediat următoare depind în mare măsură de direcția viitorului guvern. Din unghi financiar, asta înseamnă că politica fiscală și cea de venituri vor conta mai mult într-un mediu în care politica monetară europeană rămâne restrictivă. O schemă fiscală prociclică ar risca să alimenteze exact presiunile pe care băncile centrale încearcă să le tempereze.

Perspectivele BCE se bazează pe rezervele de consum și investiții continue

Un detaliu esențial pentru investitori este că BCE nu descrie o economie fragilizată structural. Lane susține că gospodăriile au încă rezerve de consum, investițiile continuă, iar sistemul financiar are profitabilitate și lichiditate, elemente care reduc riscul unei frânări bruște.

„Gospodăriile dispun de economii suficiente pentru a susține consumul, investițiile continuă să crească, iar sistemul financiar rămâne profitabil și dispune de lichidități consistente.”

Această combinație explică de ce inflația poate rezista mai mult. Economiile populației susțin cererea, investițiile alimentate de AI și de cheltuielile pentru apărare susțin activitatea, iar un sistem financiar solid absoarbe mai bine șocul dobânzilor ridicate decât într-o fază de stres bancar. Pentru companii, mesajul nu este de retragere generală, ci de selecție mai strictă a proiectelor, cu accent pe randamente reale și pe capacitatea de a transfera costuri.

Rămâne însă variabila externă. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, chiar diminuate, au avut și vor continua să aibă efecte asupra prețurilor și economiei europene. Dacă energia și petrolul reaccelerează inflația, scenariul unei noi majorări a dobânzii BCE în luna octombrie, deja luat în calcul de piețe, capătă greutate suplimentară pentru costul de finanțare al statelor, companiilor și proiectelor de investiții din regiune.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Centrală Europeană inflație Philip Lane România zona euro