Liderii europeni, reuniți la Summitul de la Bruxelles, caută soluții disperate pentru a frâna creșterea prețurilor la energie, inflamate de conflictul din Iran. În timp ce Italia anunță măsuri concrete, precum o reducere de 0,25 euro la litrul de benzină, un grup de zece state, inclusiv România, cere Comisiei Europene să relaxeze normele de mediu.

Italia anunță măsuri directe la pompă

Confruntată cu presiunea costurilor, Italia a fost prima care a pus pe masă un plan concret. Premierul Giorgia Meloni a anunțat un pachet de trei măsuri menite să controleze prețul petrolului și să protejeze atât consumatorii, cât și transportatorii. se dorește o legătură directă între prețul real al țițeiului pe piața internațională și cel plătit de cetățeni.

„În primul rând, vom reduce prețul benzinei cu aproximativ 0,25 euro pe litru, pentru toată lumea. În al doilea rând, vom introduce un credit fiscal în favoarea transportatorilor, echivalent cu creșterea costurilor cu combustibilul pe care acești șoferi o suportă. În al treilea rând introducem un mecanism anti-speculă. Cu alte cuvinte, dorim să legăm strict prețul aplicat consumatorilor de către companiile petroliere și distribuitori de evoluția reală a prețului internațional al petrolului brut”, a afirmat Meloni.

Prioritate europeană independența energetică

Dar discuțiile nu s-au oprit aici. Urgența situației a fost subliniată și de premierul Belgiei, Bart De Wever, care a insistat că găsirea unor soluții rapide este acum vitală pentru întreaga Uniune. „Reducerea prețurilor la energie este și a fost încă dinaintea izbucnirii conflictului din Iran prioritatea agendei noastre la nivel național și, cred eu, și la nivel european. Acum e urgent să găsim soluții”, a punctat De Wever.

Pe termen lung, viziunea este clară. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că singura cale reală de ieșire din crize repetate este creșterea producției interne de energie. Numai că tranziția verde trebuie să fie realistă. „Trebuie să creștem producția internă de energie. E singura cale de a deveni independenți. Trebuie să urmăm tranziția către energie verde, ținând cont de specificul fiecărei țări și de industriile care sunt mari consumatoare de energie”, a adăugat Costa.

România și alte 9 state cer o pauză de la Pactul Verde

Iar aici lucrurile devin și mai interesante pentru noi. România, alături de alte nouă state membre, a trimis o scrisoare comună Comisiei Europene prin care solicită relaxarea normelor de mediu pentru industrie. V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă când costurile tranziției verzi se suprapun peste o criză energetică? Ei bine, liderii acestor țări spun că presiunea devine pur și simplu prea mare.

Scrisoarea, semnată printre alții de Președintele Nicușor Dan, cere revizuirea politicilor din Pactul Verde. Liderii susțin că fabricile nu pot fi obligate să suporte costuri tot mai mari pentru taxele de poluare, într-un ritm accelerat, mai ales când energia este deja extrem de scumpă. Până la urmă, cererea lor e simplă: sprijinul existent pentru marile industrii să fie menținut mai mult timp și retras treptat, pentru a oferi companiilor răgazul necesar adaptării. Liderii au cerut ca o decizie în acest sens să fie luată de Comisia Europeană până la sfârșitul lunii mai (un termen extrem de strâns).

Temeri că Ucraina va fi uitată

Dincolo de prețuri și taxe, la Bruxelles plutește o altă teamă.

O teamă geopolitică. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a exprimat-o cel mai direct, mărturisind că războiul din Iran ar putea distrage atenția de la conflictul din Ucraina. „Teama mea e că războiul din Iran va distrage atenția de la conflictul din Ucraina. Și cred că deja se întâmplă asta”, a mărturisit Nausėda.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
carburanti Giorgia Meloni Pactul Verde pret energie