Petrolul atinge niveluri critice și românii vor plăti mai mult la pompă în zilele următoare

Scenariul de 10 lei pentru un litru de carburant nu mai este o simplă speculație, ci o posibilitate recunoscută chiar de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Avertismentul vine în contextul în care cotația petrolului Brent a depășit pragul de 79 de dolari pe baril, o creștere de 9% în doar câteva zile. Și în timp ce bursele europene par să-și revină după șocul inițial al războiului din Iran, piața energiei stă pe un butoi cu pulbere. Miza este blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct vital pentru comerțul mondial, care pune sub semnul întrebării livrările de țiței și scumpește fiecare plin făcut de șoferii români.

Strâmtoarea Ormuz, blocată

Tensiunile au explodat după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, iar regimul de la Teheran a ripostat cu baraje de rachete în regiune. Punctul culminant a fost atins când Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au preluat „controlul total” asupra Strâmtorii Ormuz. Nu este o mișcare oarecare. Pe aici tranzitează aproximativ o cincime din tot petrolul transportat pe mare la nivel global. Navele care transportă țiței și gaze din Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Qatar sau Emiratele Arabe Unite folosesc această rută.

Blocada, chiar și parțială, are un efect imediat. Jorge Leon, analist la Rystad Energy, a declarat pentru Reuters că „oprirea efectivă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz împiedică 15 milioane de barili de țiței pe zi să ajungă pe piețe”. Site-urile de monitorizare marină arată deja tancuri petroliere care așteaptă de o parte și de alta a strâmtorii, fie de teama atacurilor, fie pentru că nu mai pot obține asigurare pentru călătorie. Duminică, două nave au fost atacate în timp ce tranzitau zona.

Reacția în lanț a piețelor

Nervozitatea s-a tradus instantaneu în cifre. Prețul barilului de petrol Brent, etalonul internațional, a atins 79,41 dolari, cu 9% mai mult față de vinerea trecută, când se tranzacționa la 72,87 dolari. Similar, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 8,6%, ajungând la 72,79 dolari pe baril. Aceste creșteri vin pe fondul pariurilor făcute de traderi că livrările din Orientul Mijlociu se vor reduce drastic, mai ales după ce președintele american Donald Trump a sugerat că atacurile vor continua.

Piețele de acțiuni au simțit și ele șocul. În Europa, contractele futures pentru indicii EURO STOXX 50 și DAX au scăzut cu 1,3%, respectiv 1,4%. La New York, S&P 500 și Nasdaq au pierdut 0,8%. În Orientul Mijlociu, bursele din Emiratele Arabe Unite și Kuweit și-au suspendat temporar activitatea, invocând „circumstanțe excepționale”. Paradoxal, în acest haos, dolarul american s-a întărit, fiind considerat o monedă de refugiu în vremuri de criză, în timp ce euro a scăzut la 1,1787 dolari.

România, vulnerabilă la șocul extern

Pentru șoferii din România, aceste cifre se vor reflecta direct în prețul afișat la pompă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a recunoscut într-o intervenție la Digi24 că prețul carburanților „ar putea ajunge la 10 lei pe litru”, admițând că autoritățile de la București „nu pot controla situația din Orientul Mijlociu”.

Explicația vulnerabilității a fost oferită de fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Acesta a precizat că, deși la gaze naturale România stă bine, „carburanții sunt expuși pieței externe”. Cu alte cuvinte, prețul pe care îl plătim pentru benzină și motorină depinde direct de cotațiile internaționale ale petrolului, iar orice criză globală, precum cea din Iran, ne afectează direct buzunarele. Datele agregate de platforme precum Monitorul Prețurilor la Carburanți arată deja o tendință de creștere în ultimele săptămâni, care acum se va accelera.

Ce urmează?

Există și o mică rază de speranță. Într-o mișcare menită să calmeze piețele, opt țări din cartelul OPEC+, printre care Arabia Saudită și Rusia, au anunțat că vor crește producția cu 206.000 de barili pe zi în luna aprilie, o cantitate mai mare decât se așteptau analiștii. Măsura ar putea compensa o parte din pierderile cauzate de blocada iraniană, dar este puțin probabil să anuleze complet efectul scumpirilor.

Pe plan diplomatic, presiunea crește. China, principalul client al petrolului iranian (cu importuri de circa 1,6 milioane de barili pe zi), face presiuni asupra Teheranului pentru a lăsa deschisă Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Emiratele Arabe Unite și Qatarul încearcă să-și convingă aliații să tempereze retorica belicoasă a administrației Trump. Viitorul prețului la pompă depinde acum de fragilul echilibru geopolitic din Golf. Până la o eventuală dezescaladare, fiecare știre despre un nou incident în regiune va adăuga câțiva bani la costul fiecărui litru de carburant.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Un studiu explică de ce Luna are două fețe diferite prin încălzirea inegală și mișcarea magmeiDolce SportFulham-Manchester United 1-1! Oaspeții au egalat pe finalGetPonyCristian Tudorescu spune că viitoarele modele Dacia ar putea merge spre Turcia și Maroc, nu spre MioveniBravonetAlexandru Andrieș a pus „Ea va veni” prima pe discul de debut după o promisiune făcută lui Dan Andrei AldeaLylaMetabolismul nu încetinește automat după 40 de ani. Ce arată studiul despre îngrășareRevista IoanaAnevrismul de aortă poate necesita operație peste 50-55 de milimetri. Ce explică medicul Bogdan Vintilă