Volatilitatea dobânzilor și presiunile macroeconomice readuc spectrul insolvenței personale în prim-planul sistemului bancar românesc. În primul trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante a variat între 2,5% și 3% în cazul principalelor bănci din piață, o dinamică ce amintește analiștilor de nivelurile înregistrate la debutul crizei financiare din 2008.
Impactul direct asupra lichidității debitorilor
Cifrele reci din rapoartele bancare se traduc în dificultăți majore de flux de numerar pentru debitorii expuși la fluctuațiile indicilor de referință. Un exemplu elocvent este cazul lui Răzvan Godeanu, un client care a contractat un împrumut de 120.000 de euro chiar înainte de criza din 2008. În urma ajustărilor succesive ale costului de finanțare, acesta a constatat o majorare a obligațiilor lunare de la 600 de euro la peste 1.000 de euro.
„Imposibilitatea de plată în cazul meu a fost generată o dată de apariţia crizei financiare şi a doua- în urma divorţului. Mi s-au redus şi veniturile”, a declarat Răzvan Godeanu, client.
Ajunși la limită, mulți clienți încearcă lichidarea garanțiilor imobiliare pentru a stinge expunerea. „Plăteam şi spuneam: „Nu mai pot, hai să facem ceva cu apartamentul. Îl luaţi dumneavoastră? Da, 40.000 de euro”, povesteşte Răzvan.
Însă cedarea imobilului nu a anulat obligația financiară integrală. După vânzarea apartamentului, debitorul a rămas cu o datorie reziduală de 110.000 de euro către instituția de credit, sumă ce reprezintă principalul rămas plus dobânda calculată până la maturitatea creditului, o speță aflată în prezent pe rolul instanțelor.
Dinamica portofoliilor și incertitudinea din piață
Dincolo de creditele ipotecare, vulnerabilitatea se manifestă acut pe segmentul de retail negarantat. Pe baza datelor furnizate de Observatornews într-o analiză publicată recent, brokerii de credite subliniază că 70% din totalul acestor împrumuturi cu probleme este reprezentat de creditele de consum.
Iar instabilitatea mediului politic adaugă un strat suplimentar de risc perceput de consumatori, afectând comportamentul de plată.
„E foarte grav ce se întâmplă acum cu căderea Guvernului. Creează o „nestabilitate” şi o să ne afecteze pe timp scurt, mediu. Sunt un om care are credit la casă, piaţa joburilor vedeţi cum se mişcă. Mai ales în domeniul IT în care activez”, spune un român.
Cum se reflectă concret această incertitudine macroeconomică în deciziile dvs. De gestionare a bugetului de companie sau a finantelor personale?
Mecanismele de raportare și blocajul creditării
Când apar primele semne de dificultate la plată, experții financiari recomandă proactivitate imediată în relația cu instituția finanțatoare.
„Ori că ne-au crescut cheltuielile, ori că ne-au scăzut veniturile- să mergem direct la bancă şi să stăm de vorbă cu banca. Să-i spunem care este problema şi cât am putea să plătim, care este rata pe care ne-o putem permite”, a declarat Irina Chiţu, consultant financiar.
O singură întârziere neraportată la timp poate declanșa mecanisme stricte de blocaj financiar.
„Intrăm în Biroul de Credite în momentul în care ajungem în a 31 a zi de neplată. Este important să remediem acest lucru rapid pentru că această categorie de întârziere, deşi este una minoră- nu face altceva decât să îţi blocheze creditarea. Băncile verifică Biroul de Credite şi în momentul în care ai o restanţă trebuie să treacă o perioadă de timp pentru a te credita”, a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.
Conform normelor prudențiale (reglementate strict de BNR), un credit devine oficial neperformant dacă clientul nu își achită ratele timp de peste 90 de zile. Numai că executarea silită pornește, de regulă, de la restanțe ce depășesc pragul de 2.000 de lei.
Volume record la centrul de soluționare a litigiilor
În fața riscului de executare, negocierea intermediată instituțional devine o supapă de siguranță vitală pentru sistemul bancar. Peste 1.000 de români au apelat în ultimele luni la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), marcând un volum istoric de solicitări.
Cifrele vorbesc de la sine.
„Încearcă să găsească prin CSALB o soluţie pentru ratele pe care le găsesc din ce în ce mai greu de plătit. Numărul acesta este cel mai mare număr de cereri înregistrat într-un trimestru de când s-a înfiinţat CSALB, ceva mai mare de nivelul din 2004, când a fost un record. Refinanţarea parţială, modificarea dobânzii sau amânarea la plată pentru o anumită perioadă sunt printre cele mai des întâlnite soluţii pentru clienţii depăşiţi de plata ratelor”, a declarat Alexandru Păunescu, preşedintele CSALB.
Următorul raport detaliat privind stabilitatea financiară și evoluția exactă a ratei creditelor neperformante la nivel de sistem urmează să fie publicat de Banca Națională a României la finalul primului semestru al anului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”
LylaDormitul cu machiaj poate bloca porii și irita ochii. Ce faci seara fără să agresezi pielea
Revista IoanaTapetul detașabil schimbă o cameră în câteva minute. Unde îl poți pune și unde trebuie atenție
News24România U21, eliminată din cursa pentru EURO 2027 după 0-2 cu Finlanda la Târgoviște
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
