Executivul strânge cureaua și pregătește un buget pentru 2026 sub presiunea unui deficit care trebuie redus la 6,2% din PIB, țintă agreată cu Comisia Europeană. Asta înseamnă mai puțini bani de cheltuit și decizii dureroase. Negocierile din coaliție sunt deja tensionate, iar pe masa de lucru au apărut trei mari direcții de tăieri, care vor afecta sectoare economice cheie, aparatul de stat și beneficiarii de pensii speciale. Miza este uriașă: credibilitatea externă a României și miliarde de euro din fonduri europene, inclusiv cele din PNRR.
Deficitul, sabia lui Damocles
România a intrat în 2026 fără un buget aprobat, o situație care a devenit aproape o obișnuință. Întârzierea este cauzată de negocierile dificile din coaliție pe pachetele de reformă administrativă și de relansare economică, considerate precondiții pentru o construcție bugetară solidă. Analiștii economici avertizează că politica fiscală rămâne principalul risc pentru stabilitatea financiară. Unii economiști, precum Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan, consideră că ținta de deficit de sub 6% este realizabilă dacă măsurile deja aprobate se aplică strict și cheltuielile sunt ținute sub control. Orice derapaj ar afecta însă costurile de finanțare ale țării.
Presiunea nu vine doar din piețele financiare, ci și de la Bruxelles. Angajamentele luate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) obligă la reforme structurale, altfel riscăm pierderea unor sume considerabile. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile, dar și pentru a îmbunătăți colectarea taxelor, o problemă cronică a statului român.
1. Tăierea facilităților fiscale, o certitudine?
Prima măsură, și poate cea mai controversată, este eliminarea completă a facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Aceste scutiri, introduse pentru a stimula dezvoltarea, au ajuns să coste bugetul de stat miliarde de lei anual. O ordonanță de urgență adoptată la finalul anului 2024 a anulat, începând cu ianuarie 2025, scutirea de la impozitul pe venit de 10% pentru salariile de până la 10.000 de lei și alte beneficii. Efectele s-au văzut imediat: salariul mediu net în construcții, de exemplu, a scăzut cu peste 13% în prima lună de aplicare.
Patronatele din aceste domenii au criticat dur decizia, argumentând că a fost luată „peste noapte”, fără timp de adaptare, ducând la scăderi salariale și la reducerea investițiilor. Un sondaj PwC arăta că doar unul din zece angajatori intenționa să majoreze salariile brute pentru a compensa pierderea. Continuarea acestei politici de eliminare a oricăror excepții fiscale pare a fi o direcție clară pentru Guvern în construcția bugetului pe 2026, în ciuda opoziției puternice din mediul de afaceri.
2. Aparatul de stat, la cură de slăbire forțată
A doua direcție majoră este reforma administrației publice. Un proiect de ordonanță de urgență, publicat recent de Ministerul Dezvoltării, propune o administrație „mai suplă și mai eficientă”. Măsurile includ o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% în administrația centrală și locală. Doar în 2025, numărul de posturi din sectorul public a scăzut cu peste 33.000, majoritatea în administrația centrală, finanțată integral de la buget.
„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Proiectul prevede și excepții de la reducerea de personal pentru sectoare considerate esențiale, precum apărarea, ordinea publică, sănătatea și educația. Aici, însă, se propun măsuri compensatorii: creșterea vârstei de pensionare pentru militari sau reducerea unor sporuri. Economiile anuale estimate în urma acestei reforme se ridică la peste 3 miliarde de lei în următorii ani. Criticii susțin însă că aceste ajustări sunt făcute mai degrabă prin blocarea angajărilor decât printr-o reformă structurală reală.
3. Pensiile speciale, din nou pe masa Guvernului
Al treilea punct sensibil este reforma pensiilor speciale, un jalon crucial în PNRR. Recent, Curtea Constituțională a respins o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a decis că legea de reformare a pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională. Decizia deschide calea pentru promulgarea legii, un pas esențial pentru a demonstra Comisiei Europene îndeplinirea reformei și pentru a debloca fonduri de peste 230 de milioane de euro.
Noua lege prevede, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și recalcularea pensiilor. Chiar dacă legea se referă punctual la magistrați, ea dă un semnal politic puternic că Guvernul este hotărât să continue reforma și în alte sectoare care beneficiază de pensii de serviciu. Discuțiile pe bugetul pentru 2026 vor include, inevitabil, impactul acestor modificări și posibila extindere a principiilor de contributivitate la toate categoriile de pensionari.
Negocierile pentru bugetul pe 2026, care ar urma să fie trimis în Parlament, se anunță a fi cele mai complicate din ultimii ani. Fiecare minister va lupta pentru fondurile proprii, în timp ce Finanțele vor trebui să taie în carne vie pentru a respecta ținta de deficit. La final, nota de plată pentru echilibrarea balanței bugetare va ajunge, într-o formă sau alta, la contribuabili și la companii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHoroscop 25 august 2026. Fecioară și Taur, zi bună pentru ordine
Revista IoanaCând tusea și respirația șuierătoare ascund mai mult. Ce au aflat cercetătorii despre copiii care vapează
News24Chelsea a câștigat cu 3-2 pe terenul lui Fulham și încheie prima etapă din Premier League
Dolce SportLiverpool a pierdut puncte în minutul 90+9 la Newcastle. Primele rezultate surprinzătoare din Premier League au apărut deja
GetPonyOliver Blume merge marți la Wolfsburg după avertismentul „mai mult decât critică”. Ce află angajații despre tăieri
BravonetJessie Cave, Lavender Brown din Harry Potter, a câștigat peste 15.000 de lire sterline în prima zi pe OnlyFans
