Salarii mai mari cu 5,5% în 2026, dar sărăcești în realitate

Pe hârtie, salariile cresc în 2026. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că salariul brut mediu va ajunge la 9.192 lei pe lună, cu 5,5% mai mult față de 2025. Sună bine. Problema e că inflația din ianuarie 2026 a fost de 9,6%, potrivit Institutului Național de Statistică. Calculul simplu îți arată că, în termeni reali, câștigi mai puțin decât anul trecut. Nu mai mult.

E un paradox pe care mulți angajați îl simt fără să îl poată numi exact: primești mai mulți lei pe card, dar din ei cumperi mai puțin. Fenomenul are un termen tehnic: pierdere de putere de cumpărare. Și în 2026 se manifestă mai apăsat ca oricând în ultimii ani.

Calculul concret pe un salariu de 5.000 lei net

Să luăm un exemplu real. Un angajat cu 5.000 lei net pe lună în 2025 primește, dacă patronul aplică indexarea de 5,5%, cam 5.275 lei net în 2026. Diferența lunară: 275 lei. Pare o mărire decentă.

Acum aplici inflația de 9,6% la același coș de cheltuieli. Aceleași produse de la Lidl sau Kaufland, aceleași facturi, același chirie sau rată, aceleași servicii cost cu 9,6% mai mult față de acum un an. Pe 5.000 lei, asta înseamnă că ai nevoie de 488 lei în plus ca să cumperi exact ce cumpărai înainte. Tu primești 275 lei în plus. Rămâi cu un minus real de 213 lei pe lună.

Pe an: pierzi efectiv 2.556 lei putere de cumpărare. Nu i-ai pierdut din cont, dar nu îi mai poți converti în bunuri sau servicii în același mod. E ca și cum cineva ți-a tăiat salariul cu 213 lei lunar, dar tu nu ai văzut asta în fluturaș.

Nu toți pierd la fel: bugetarii duc greul

Pierderea de 4,1 puncte procentuale între inflație și creșterea salarială e o medie. Unii angajați din sectorul privat pot negocia măriri mai mari, mai ales dacă lucrează în domenii cu deficit de forță de muncă. Dar angajații de la stat sunt într-o situație mai rea.

Salariile din sectorul bugetar rămân înghețate la nivelul din 2025, conform ordonanțelor adoptate de Guvernul Bolojan. Nici un leu în plus față de ce primeau în noiembrie 2025. Pentru un profesor, medic de spital sau funcționar public cu 4.500 lei net, pierderea reală față de inflație este chiar mai mare decât în exemplul de mai sus: toți cei 9,6 procente se duc pe cheltuieli mai scumpe, fără niciun contrabalans salarial.

Sunt peste 1,3 milioane de angajați în sectorul public din România, potrivit datelor Ministerului Finanțelor din 2025. Toți trăiesc un 2026 în care prețurile cresc, iar venitul stagnează.

Unde se simt cel mai tare scumpirile

Inflația de 9,6% nu e uniformă. Potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu circa 11-12%, mărfurile nealimentare cu aproape 10%, iar alimentele cu circa 7%. Asta înseamnă că impactul depinde mult de structura cheltuielilor tale.

Dacă dai bani pe chirie, curent, gaze și servicii, ești lovit mai tare. Chiria în București sau Cluj a continuat să crească, curentul s-a scumpit după expirarea plafonului, iar serviciile de orice fel, de la medicul privat la frizer, au urmat inflația fidelă.

Cafeaua s-a scumpit cu aproape 24%. Fructele proaspete cu 15%. Produsele zaharoase cu 14%. Pâinea, ouăle, carnea, laptele, toate au plusuri de circa 10%. Nici un coș zilnic nu a scăpat neatins.

Ironia e că tocmai produsele cumpărate zilnic, cele pe care nu le poți substitui ușor, au crescut cel mai mult ca procentaj din venitul unui om cu salariu mediu. La polul opus, televizoarele sau laptopurile, lucruri pe care le cumperi o dată la câțiva ani, s-au scumpit mai puțin sau chiar s-au ieftinit în termeni reali. Dar nimeni nu trăiește din televizoare.

Ce mai înseamnă asta pe termen mai lung

România e, din martie 2024, în mod continuu pe primul loc în UE la inflație. Asta înseamnă că, an după an, puterea de cumpărare a românilor se erodează mai repede decât la orice alt cetățean european. Francezul sau germanul plătesc inflație de 0,7%, respectiv 2,3%. Românul plătește 9,6%.

BNR estimează că inflația va scădea, dar lent. Prognoza actualizată în februare 2026 indică 3,9% la finalul anului. E mai bine decât acum, dar tot mai mult decât în restul Europei. Și tot mai mult decât cresc salariile în medie.

Concret, dacă ai economii în lei ținute la saltea sau într-un cont curent fără dobândă, ele se devalorizează cu 9,6% în fiecare an. 10.000 de lei economisiți în ianuarie 2025 valorau, ca putere de cumpărare, sub 9.100 de lei în ianuarie 2026. Nici o scădere nominală nu e vizibilă, dar realitatea e acolo.

Singurul antidot parțial sunt depozitele bancare sau titlurile de stat Fidelis, care oferă dobânzi în jur de 6-7% pe an. Nu bat inflația, dar o mai atenuează.

Creșterea de 5,5% a salariilor e reală. Dar e o iluzie dacă nu ții cont de contextul în care apare.

Surse: Comisia Națională de Strategie și Prognoză, INS, BNR.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyPrimul Volkswagen dezvoltat cu Xpeng vinde slab în China, în fața rivalilor Xiaomi și ZeekrBravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămânăRevista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgențăNews24Coliziunea unui microbuz cu o autobasculantă la Buftea s-a soldat cu doi morți și 14 persoane evaluate medicalDolce SportCe poate verifica VAR în SuperLiga și de ce supervizorul nu poate interveni în deciziile din timpul meciului