Pentru casa bunicilor moștenită de trei frați, o vânzare la 300.000 de lei ar lăsa 292.845 de lei de împărțit, dacă se aplică impozitul de 1% și moștenitorii plătesc cele trei costuri din exemplul de mai jos. Păstrarea aceleiași case ar costa cel puțin 330,78 lei pe an în condițiile alese pentru calcul, dar această sumă nu include terenul, utilitățile și reparațiile. Ca să hotărâți ce variantă vă costă mai puțin, puneți prețul rămas după vânzare lângă cheltuielile anuale reale și lângă felul în care vreți să folosiți casa.
Câți bani rămân dacă vindeți casa
Exemplul pornește de la o casă vândută cu 300.000 de lei, deținută mai mult de trei ani, și de la trei moștenitori cu drepturi egale. Prețul din act nu este sub valoarea minimă folosită de notar, iar cei trei suportă impozitul, onorariul notarial minimal pentru transfer și înscrierea cumpărătorului ca nou proprietar în cartea funciară. Într-o tranzacție reală, părțile stabilesc cine plătește fiecare cost.
- Impozitul la vânzare: 1% din 300.000 de lei, adică 3.000 de lei.
- Onorariul notarial minimal pentru transfer: aproximativ 3.705 lei, înainte de TVA. Calculul este 2.805 lei plus 0,9% din partea care depășește 200.001 lei.
- Înscrierea noului proprietar în cartea funciară, numită intabulare: 0,15% din 300.000 de lei, adică 450 de lei pentru o persoană fizică.
Din 300.000 de lei se scad astfel 7.155 de lei. Rămân 292.845 de lei, adică 97.615 lei pentru fiecare dintre cei trei, înainte de TVA și de alte cheltuieli. Dacă locuința este deținută cel mult trei ani, impozitul la vânzare este 3%: în exemplu, 9.000 de lei. După aceleași trei costuri ar rămâne 286.845 de lei, adică 95.615 lei de persoană.
Notarul verifică perioada de deținere pentru cazul concret. Când prețul declarat e mai mic decât suma minimă din studiul de piață folosit de notar, impozitul se stabilește după acea sumă. Actele de obținut ori de refăcut, TVA la onorariu și eventualele servicii plătite pentru vânzare reduc suma rămasă.
Cât plătiți dacă țineți casa goală
Folosim aceeași casă de 300.000 de lei și presupunem, numai pentru calculul impozitului local, că are 100 de metri pătrați, utilități, peste 100 de ani vechime și un coeficient de zonă de 1. La valoarea impozabilă din 2026 de 2.677 lei pe metru pătrat pentru acest tip de clădire, baza este 267.700 de lei. După reducerea de 25% pentru vechime, rămâne o bază de 200.775 de lei; la o cotă locală aleasă ca exemplu de 0,1%, impozitul pe clădire ar fi aproximativ 200,78 lei pe an. Cota reală este stabilită de primărie.
Asigurarea obligatorie a locuinței, numită PAD, ar costa încă 130 de lei pe an pentru această casă de tip A. Cele două plăți cunoscute însumează 330,78 lei pe an, nu costul întregii case. Pentru o locuință de tip B, PAD costă 50 de lei pe an. Proprietarii trebuie să aibă această asigurare pentru cutremur, alunecări de teren și inundații; fără ea, locuința nu primește despăgubiri de la buget pentru aceste riscuri.
Pentru bugetul anual al casei voastre, completați fiecare rând cu suma plătită sau estimată din acte și facturi:
- Impozitul pe clădire: suma din decizia primăriei.
- Impozitul pe teren: suma din decizia primăriei.
- Utilitățile: plățile fixe plus consumul.
- Asigurările: PAD plus asigurarea facultativă, dacă există.
- Reparațiile și întreținerea: lucrările, curățenia și paza.
- Drumurile până la casă: cheltuiala familiei pentru deplasări.
Adunați aceste rânduri pentru costul unui an și împărțiți totalul potrivit cotelor, dacă așa ați hotărât să plătiți. Suma nu poate fi aceeași pentru toate casele: impozitul pe teren depinde de proprietate și de localitate, iar restul cheltuielilor depind de contracte, consum și starea clădirii. În exemplu, cei trei moștenitori ar avea de acoperit câte 110,26 lei pe an numai din impozitul calculat pe clădire și PAD.
Comparația pe trei ani pentru aceeași casă
Dacă impozitul din exemplu și prima PAD ar rămâne neschimbate timp de trei ani, păstrarea casei goale ar însemna cel puțin 992,34 lei pentru toți trei, adică 330,78 lei de persoană. La această sumă se adaugă, pentru fiecare an, toate rândurile încă necompletate din buget. Prin vânzare, cei trei ar încasa acum câte 97.615 lei în condițiile exemplului, dar nu ar mai avea casa.
O casă ținută pentru vacanțe are același buget de proprietate și cheltuielile aduse de folosirea ei, fără venit din chirie. Dacă preferați să o închiriați, comparați chiria rămasă după impozit cu costul anual complet al casei; nu treceți chiria drept câștig curat. După închiriere, spre deosebire de vânzare, casa rămâne în proprietatea familiei.
Ce poate aduce închirierea
La o chirie aleasă ca exemplu de 1.000 de lei pe lună, încasată toate cele 12 luni, venitul brut este 12.000 de lei. Pentru calculul impozitului se scad 20%, adică 2.400 de lei; din cei 9.600 de lei rămași se plătește impozit de 10%, adică 960 de lei. Rămân 11.040 de lei pentru toți trei, sau 3.680 de lei de persoană la cote egale, înainte de cheltuielile reale ale casei și de o eventuală contribuție la sănătate.
Dacă aceeași chirie ar fi încasată integral și regulile și costurile cunoscute din exemplu ar rămâne aceleași trei ani, după impozitul pe chirie și cele două plăți anuale cunoscute ar rămâne 32.127,66 lei pentru toți trei. Din acest rezultat trebuie scăzute impozitul pe teren, utilitățile, asigurarea facultativă, reparațiile și celelalte costuri din fiecare an, precum și o eventuală contribuție la sănătate. Chiria viitoare nu este garantată, iar această simulare nu stabilește valoarea la care casa ar putea fi vândută peste trei ani.
Înregistrarea contractului de închiriere se face în maximum 30 de zile. Venitul se declară și impozitul se plătește până la 25 mai a anului următor. Pentru contribuția la sănătate se verifică venitul din chirie împreună cu celelalte venituri relevante; primul prag pentru 2026 este de 24.300 de lei. O închiriere obișnuită poate fi hotărâtă de coproprietarii care dețin majoritatea cotelor, dar pentru un contract mai lung de trei ani este necesar acordul tuturor.
Pașii după moștenire
Certificatul de moștenitor arată cine are drepturi asupra casei și cât îi revine fiecăruia. Dacă succesiunea nu este terminată, moștenirea trebuie acceptată în termen de un an de la deces; acesta nu este același lucru cu termenul fiscal de doi ani pentru finalizarea succesiunii. Urmați pașii în această ordine:
- Strângeți certificatul de deces, actele de identitate și de rudenie, actele de stare civilă, testamentul dacă există și documentele privind bunurile și datoriile.
- Stabiliți la notar moștenitorii și cotele prin certificatul de moștenitor. Când moștenitorii nu ajung la un acord, procedura la notar se oprește temporar, iar disputa merge în instanță.
- Comparați suma care ar rămâne din vânzare cu bugetul anual complet al casei și hotărâți dacă vindeți, păstrați, închiriați ori dacă unul cumpără cotele celorlalți.
- Dacă vindeți, pregătiți actele de identitate și de proprietate, certificatul de moștenitor, documentația cadastrală, certificatul fiscal și certificatul de performanță energetică. Adăugați, după caz, adeverința de la asociația de proprietari și actele și dovezile de plată pentru utilități.
- Stabiliți cine plătește costurile tranzacției, semnați vânzarea cu toți coproprietarii și împărțiți suma rămasă potrivit cotelor din acte.
Dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces, nu se plătește impozitul pe moștenire. După acest termen, se datorează 1% din valoarea bunurilor moștenite. Acesta este separat de impozitul unei vânzări făcute ulterior. În bugetul familiei treceți separat și costul notarului pentru succesiune: nu este inclus în cei 7.155 de lei scăzuți în exemplul de vânzare.
Când un frate vrea casa și altul vrea banii
Vânzarea întregii case cere acordul tuturor coproprietarilor. Un moștenitor își poate vinde numai cota fără acordul celorlalți, caz în care cumpărătorul devine coproprietar, nu proprietarul întregii case. Dacă unul dintre cei trei vrea să preia casa evaluată pentru exemplu la 300.000 de lei, iar cotele sunt egale, le-ar plăti celorlalți câte 100.000 de lei, în total 200.000 de lei. Aceasta este o împărțire de calcul, nu o evaluare a casei și nici prețul final al actelor.
Împărțirea proprietății comune se numește partaj și poate fi cerută oricând de oricare coproprietar. Dacă se înțeleg, moștenitorii pot face partajul prin acord. Dacă nu, instanța poate da casa unuia dintre ei, cu obligația de a-i plăti pe ceilalți, ori poate hotărî vânzarea și împărțirea prețului. Când vânzarea nu se face prin înțelegere, aceasta poate ajunge la licitație publică.
Partajul prin acord sau în instanță nu are impozitul de transfer aplicat vânzării. La partajul făcut la notar, onorariul se calculează după valoarea cotelor primite peste ce deținea deja fiecare, nu automat după valoarea întregii case. În instanță, cererea de partaj propriu-zis se taxează cu 3% din valoarea bunurilor de împărțit; dacă sunt reunite mai multe cereri, taxa poate fi de 5%. Se pot adăuga costuri pentru evaluare, avocat și executare, astfel că suma de 200.000 de lei din exemplu nu reprezintă tot ce ar plăti fratele care preia casa.
Întrebări frecvente
Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori este minor?
Împărțirea prin acord a unui imobil la care are drepturi un minor necesită autorizarea instanței de tutelă. Semnătura celorlalți membri ai familiei nu o înlocuiește.
Pot cere bani dacă un frate folosește singur casa?
Dacă folosește casa numai el, împotriva voinței celorlalți coproprietari, aceștia pot cere despăgubiri. Felul în care este folosită casa poate fi stabilit prin acord sau de instanță.
Trebuie câte o asigurare obligatorie pentru fiecare moștenitor?
Nu. Pentru aceeași locuință este suficientă o singură poliță PAD, indiferent câți coproprietari are.
Din ce zi acoperă casa o poliță PAD nouă?
O poliță nouă începe să acopere locuința din a cincea zi de la plată. La reînnoire, acoperirea începe din ziua următoare expirării poliței vechi.
Surse verificate la 21 noiembrie 2026: Codul civil; Codul fiscal; Codul de procedură civilă; OUG nr. 80/2013; Legea nr. 260/2008; Legea nr. 239/2025; Agenția Națională de Administrare Fiscală; Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; PAID România.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News