Transgaz anticipează un plus de până la 1 miliard de metri cubi la consumul de gaze în iarna 2026-2027.

Transgaz estimează că România va consuma cu 800.000 – 1 miliard de metri cubi mai mult gaz în intervalul 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, pe fondul intrării în exploatare a unor noi capacități pe gaze și al extinderii rețelelor către localități. Pentru operatorul de transport, miza nu este doar trecerea iernii fără blocaje, ci și monetizarea unor investiții de circa 3 miliarde de euro făcute în ultimii șapte-opt ani.

Dincolo de anunț, dimensiunea creșterii este relevantă: raportat la consumul total din noiembrie 2025 – martie 2026, de 6,46 miliarde de metri cubi, plusul estimat echivalează cu aproximativ 12,4%-15,5%. Baza de comparație este aproape neschimbată față de iarna precedentă, când consumul a fost de 6,49 miliarde de metri cubi, ceea ce arată că saltul anticipat nu vine din vreme mai rece, ci din cerere structurală nouă.

Pentru piață, aceasta înseamnă că volume mai mari vor traversa Sistemul Național de Transport, iar activele construite în ultimii ani ar trebui să intre într-o fază de utilizare mai intensă. Dacă estimarea se confirmă, creșterea cererii interne poate susține venituri suplimentare din transport pentru Transgaz și, indirect, fluxuri fiscale mai mari către bugetul de stat, prin taxe și impozite. Numai că datele disponibile până acum nu cuantifică impactul asupra prețului final plătit de consumatori sau de companii în iarna 2026-2027.

Ion Sterian (directorul general al Transgaz) a legat explicit această creștere de noile centrale pe gaze și de extinderile de rețea către localități. El a declarat, la FOREN 2026, că operatorul este deja în campania de pregătire a sistemului pentru sezonul rece următor.

„Pentru iarna care vine, din calculele și analizele noastre privind consumul de gaze estimat, consumul de gaze în România în perioada 1 noiembrie – 31 martie va fi mai mare cu 800.000 – 1 miiliard de metri cubi. De ce? Pentru că se pun foarte multe capacități de producție de curent electric din gaze și prin programul Anghel Saligny al Guvernului României, un program foarte bun, a permis racordarea foarte multor localități la gaze, concomitent cu investiții ale Transgaz pentru dezvoltarea sistemului național de care pe teritoriul țării în vederea racordării localităților la gaze. Noi suntem pregătiți să trecem iarna, suntem în plină campanie de pregătire a sistemului național de trasport în ceea ce privește iarna care vine.”

Cea mai concretă sursă nouă de consum indicată public este centrala de la Mintia. Transgaz a finalizat conducta de 56 de kilometri destinată alimentării acesteia, cu o capacitate maximă de 2,5 miliarde de metri cubi, iar conducta este în funcțiune din 20 octombrie 2025. Raportat la plusul de consum estimat pentru iarna 2026-2027, capacitatea maximă a acestei legături este de 2,5-3,1 ori mai mare, ceea ce arată că sistemul a fost proiectat nu doar pentru acoperirea unui singur vârf sezonier.

Iar la Mintia presiunea de execuție se mută acum din transport în producția efectivă de electricitate. Centrala, descrisă drept cea mai mare centrală pe gaze aflată în construcție în Europa, ar urma să pună în funcțiune până la sfârșitul anului o turbină de 576 de megawați. Pentru companiile mari consumatoare de energie, aceasta este miza practică: dacă noile grupuri intră la termen, crește oferta internă de electricitate produsă din gaze, iar infrastructura de alimentare nu mai apare ca punct de blocaj.

Potrivit Capital, Sterian a susținut că investițiile majore făcute de companie în ultimii șapte-opt ani au avut rolul de a ridica simultan securitatea aprovizionării și capacitatea de tranzit regional. Din totalul de circa 3 miliarde de euro investite, aproape 1 miliard de euro a mers în Coridorul BRUA și în conducta Marea Neagră-Podișor, două proiecte esențiale pentru preluarea gazelor din Neptun Deep și pentru fluxurile transfrontaliere.

„La Transgaz în ultimii șapte, opt ani de zile, investiții au fost despre 3 miliarde de euro. Aceste investiții au dus la creșterea securității în aprovizionarea cu gaze a României și a țărilor din centrul și estul Europei și Balcani.”

Coridorul Vertical poate dubla tranzitul, dar depinde de execuția Bulgariei

Partea regională a ecuației este la fel de importantă ca piața internă. Transgaz afirmă că, dacă partea bulgară își respectă angajamentele de investiții, capacitatea Coridorului Vertical ar urma să urce de la 5 miliarde de metri cubi pe an la 9,41 miliarde de metri cubi pe an. În termeni zilnici, capacitatea disponibilă la licitație ar crește de la 14,5 milioane de metri cubi la circa 27 de milioane de metri cubi, adică aproape o dublare.

Această extindere contează direct pentru veniturile din tranzit. Sterian a spus că volume suplimentare ar putea merge spre Republica Moldova și în special spre Ucraina, iar pe cealaltă direcție spre Ungaria, care și-ar fi contractat gaze din Azerbaidjan, precum și spre Turcia. Pentru Transgaz, asta ar însemna utilizare mai mare a rețelei și intrări financiare suplimentare; pentru stat, bază mai mare de taxare; pentru piață, o poziționare mai puternică a României ca platformă regională de transport.

Dar aici există un risc de execuție clar. Calendarul nu este ferm, iar chiar șeful Transgaz condiționează dublarea de respectarea angajamentelor bulgare. Lipsesc, până acum, garanții publice privind data finală a investițiilor din Bulgaria, ceea ce înseamnă că scenariul de creștere a tranzitului trebuie citit ca oportunitate, nu ca volum deja securizat.

„În ceea ce privește Coridorul Vertical, se va dubla dacă partea bulgărească se va ține de cuvânt se va implementa investițiile pe care le au… Ce înseamnă toate acesta investiții pe care le-am făcut? Va însemna tranzit mai mult pe teritoriul României pentru Republica Moldova și în special pentru Ucraina… și venituri la Trangaz care se duc în investiții, în taxe și impozite la bugetul statului.”

Impactul geopolitic și testul Mintia pentru infrastructură

Si componenta geopolitică are o traducere financiară. România, prin Transgaz, a investit peste 475 de milioane de euro, la valoarea banilor și a investițiilor din anii 2018-2020, pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul european de transport al gazelor. Față de cele circa 3 miliarde de euro investite de Transgaz în ultimii șapte-opt ani, efortul pentru Moldova reprezintă peste o șesime din total, iar utilitatea lui crește dacă tranzitul prin Ucraina se oprește.

Pentru investitori și pentru companiile din energie, mesajul central este că România încearcă să transforme investiția de infrastructură în dublă monetizare: consum intern mai mare, alimentat de noi centrale și extinderi de rețea, plus tranzit regional mai consistent. Faptul imediat care va testa această teză este intrarea în funcțiune la Mintia a primei turbine de 576 de megawați, pe care Transgaz o așteaptă până la sfârșitul anului, după ce probele pe partea de curent electric urmau să înceapă a doua zi după declarațiile făcute la FOREN 2026.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetValeriu Turcan, soțul Ralucăi Turcan, reapare în scandalul de 4,2 miliarde de lei și peste un milion de bugetariLylaFemeile native hawaiiene au o incidență a cancerului de sân cu 27% mai mare decât femeile albe. Ce schimbă asta în citirea datelorRevista IoanaHoroscop 28 august 2026. Fecioară și Taur pun ordine în ziua de vineriNews24Universitatea Craiova a pierdut cu 0-1 la Erevan și iese din Europa League. Filipe Coelho riscă demitereaDolce SportDumitru Dragomir, după 1-1 și 0-1 cu Ararat-Armenia, spune că fotbalul românesc e la cel mai slab nivelGetPonyVinieta în Bulgaria se scumpește cu 30% din august 2026. Trei sisteme diferite de taxare complică drumul spre vacanță