Cât să strângi pentru pensie dacă îți lipsesc 3.000 de lei pe lună și aplici regula de 4%

Regula de 4% dă o țintă orientativă de 900.000 de lei dacă, la pensie, îți lipsesc 3.000 de lei pe lună după ce scazi pensiile nete din cheltuieli. Ai retrage 36.000 de lei în primul an, dar suma nu îți garantează că economiile vor ajunge toată viața.

Află cât îți lipsește lunar

Pornește de la cheltuielile pe care le estimezi pentru anul pensionării, nu de la o sumă valabilă pentru toată lumea. Compară-le cu pensia publică și cu plățile din pensiile private pe care estimezi că le vei primi efectiv, după taxe.

1. Adună cheltuielile lunare estimate la pensie. Separă cheltuielile necesare de cele pe care le-ai putea reduce.
2. Cere de la casa teritorială de pensii informații despre punctele și perioadele de contribuție. Verifică dacă perioadele lucrate apar corect și folosește o estimare a pensiei publice nete.
3. Cere administratorilor Pilonului II și, dacă participi, Pilonului III soldul contului, costurile și o estimare a plăților nete. Soldul nu este automat o plată lunară.
4. Scade pensiile nete estimate din cheltuielile lunare. Înmulțește diferența pozitivă cu 12 și împarte-o la rata anuală de retragere pe care vrei să o testezi.

Legea nr. 360/2023 calculează pensia publică înmulțind totalul punctelor cu valoarea punctului de referință. În 2026, valoarea punctului este de 81 de lei; anii lucrați, singuri, nu îți spun cât vei primi.

De exemplu, presupune cheltuieli de 6.000 de lei pe lună în anul pensionării, o pensie publică netă estimată de 2.500 de lei și plăți private nete estimate de 500 de lei. Diferența de acoperit din economiile proprii este de 3.000 de lei lunar. Aceste trei sume sunt ipoteze ale exemplului, nu estimări pentru o persoană anume.

Transformă diferența în capital

La o diferență de 3.000 de lei pe lună, ai nevoie de 36.000 de lei pentru primul an. Calculul de 4% este 36.000 împărțit la 0,04, adică 900.000 de lei. Pe scurt, capitalul orientativ este de 300 de ori diferența lunară.

Ca să afli cât ar însemna să pui deoparte lunar, scazi economiile pe care le ai deja din capitalul-țintă și împarți restul la lunile până la pensionare. Fără economii inițiale, 900.000 de lei împărțiți la 20 de ani, adică 240 de luni, înseamnă 3.750 de lei pe lună. Este doar o împărțire: nu presupune câștig din investiții, creșterea prețurilor, taxe ori comisioane.

Tabelul păstrează aceeași diferență de 3.000 de lei lunar în anul pensionării. Arată cum se schimbă ținta când alegi o retragere inițială mai mică sau ai alt timp de economisire; coloana lunară presupune că pornești de la zero și nu obții câștig.

O rată mai mică cere mai mult capital pentru aceeași sumă retrasă în primul an. Niciuna dintre ratele din tabel nu este garantată pentru un portofoliu din România.

Ce înseamnă retragerea de 4%

Retragi 4% din capital în primul an, apoi mărești suma retrasă în funcție de inflație, pentru a păstra puterea de cumpărare. Nu retragi automat 4% din soldul rămas în fiecare an. Dacă primul an înseamnă 36.000 de lei și prețurile cresc cu 3%, retragerea ajustată pentru al doilea an ar fi 37.080 de lei; acesta este un exemplu de calcul, nu o prognoză a inflației.

William P. Bengen a formulat regula în studiul „Determining Withdrawal Rates Using Historical Data”, publicat în octombrie 1994, folosind date istorice din Statele Unite și un orizont de aproximativ 30 de ani. Studiul Trinity din 1998, actualizat în 2011, a testat și el retrageri pe perioade de până la 30 de ani. Regula nu a fost construită pentru active în lei, cu inflația și taxele din România, și nu reprezintă o plată promisă pe viață.

În raportul „The State of Retirement Income: 2025”, publicat la 3 decembrie 2025, Morningstar estimează pentru un portofoliu echilibrat o rată inițială de 3,9% pe 30 de ani, la o probabilitate de reușită de 90% în modelul său. Pentru 40 de ani, rata estimată în scenariul de bază coboară la aproximativ 3,3%. Aceste rezultate nu garantează ce se va întâmpla cu economiile tale.

Scade taxele și ține seama de prețuri

În calculul diferenței lunare folosești pensia primită după rețineri. Pentru pensiile brute de până la 3.000 de lei lunar nu se datorează contribuția la sănătate. Până la 31 decembrie 2027, pentru partea care depășește pragul se aplică o contribuție de 10%, iar impozitul pe venit se calculează după deducerea ei. În exemplul ANAF cu o pensie brută de 6.300 de lei, contribuția este 330 de lei, impozitul 297 de lei, iar suma primită este 5.673 de lei.

Și retragerile din economiile investite trebuie privite prin suma care îți rămâne, nu doar prin câștigul afișat. Pentru transferurile făcute din 1 ianuarie 2026 prin intermediari eligibili, Legea nr. 239/2025 stabilește impozit pe câștig de 3% după o deținere de peste 365 de zile și de 6% pentru una mai scurtă. Dobânzile la depozite și dividendele distribuite din 2026 sunt impozitate cu 16%; pentru transferuri fără intermediarii prevăzuți de lege se aplică alte reguli de declarare și un impozit de 16% pe câștigul net anual.

Pentru veniturile din investiții cumulate, ANAF indică în 2026 baze pentru contribuția la sănătate de 24.300, 48.600 sau 97.200 de lei, în funcție de plafonul atins, la o cotă de 10%. Comisioanele micșorează și ele suma rămasă: Legile nr. 411/2004 și 204/2006 plafonează comisionul lunar din activ la 0,07% pentru Pilonul II și la 0,2% pentru Pilonul III. Pentru investițiile proprii, costul efectiv trebuie verificat în contractul sau prospectul produsului. Dacă din cei 36.000 de lei retrași în primul an se plătesc taxe ori costuri, nu îți rămân integral 3.000 de lei pe lună.

Estimează cheltuielile în lei ai anului pensionării. Dacă prețurile ar crește constant cu 3% anual, o cheltuială de 3.000 de lei de azi ar ajunge la aproximativ 5.418 lei peste 20 de ani. Eurostat a raportat o inflație anuală de 6,5% pentru România în septembrie 2026; cifra acelei luni nu este o prognoză pentru următorii 20 de ani.

Dacă investițiile scad la începutul pensiei

O scădere puternică la început te poate obliga să vinzi mai mult dintr-un portofoliu deja micșorat pentru a păstra aceeași retragere. În modelul Morningstar, randamentele slabe și inflația ridicată în primii ani reduc șansele ca banii să ajungă pentru întreaga perioadă.

Revezi anual cât mai poți retrage. Dacă portofoliul scade, poți reduce temporar cheltuielile care nu sunt necesare și poți folosi o rezervă de bani disponibili, în loc să tratezi retragerea inițială ca pe o sumă care nu se schimbă niciodată.

Întrebări frecvente

Câți bani îmi trebuie pentru 1.000 de euro pe lună?

Dacă 1.000 de euro este diferența lunară rămasă după pensiile nete, regula de 4% dă un capital orientativ de 300.000 de euro. Dacă este suma totală pe care vrei să o cheltuiești, scazi întâi pensiile nete estimate, exprimate în aceeași monedă.

La 40 de ani este prea târziu să încep să economisesc?

Nu, dar ai mai puține luni în care să strângi capitalul. Nu există un procent din salariu potrivit tuturor; suma lunară depinde de diferența pe care vrei să o acoperi, de economiile existente și de timpul rămas.

Am nevoie de 35 de ani lucrați pentru pensia publică?

Nu. Regula generală cere un stagiu minim de contribuție de 15 ani și vârsta standard de 65 de ani, cu eșalonările și excepțiile legale. Cei 35 de ani reprezintă stagiul complet, nu minimul.

Când pot cere banii din Pilonul III?

Poți cere pensia facultativă la 60 de ani dacă ai plătit contribuția lunară de cel puțin 90 de ori și ai în cont suma minimă cerută. În situațiile prevăzute de lege, dacă anumite condiții nu sunt îndeplinite, plata poate fi unică sau eșalonată pe cel mult cinci ani.

Pot lua tot soldul Pilonului II odată?

Plata într-o singură tranșă este permisă acum numai în situațiile prevăzute de lege. Legea nr. 2/2026 se va aplica din 5 ianuarie 2027 și va permite un avans care nu depășește 30% din activul mutat la fondul de plată; la 6 noiembrie 2026, această regulă nu se aplică.

Ce fac dacă lipsesc contribuții sau decizia de pensie este greșită?

Cere lămuriri casei teritoriale de pensii și verifică perioadele de contribuție. O decizie de pensie publică poate fi contestată la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare. Pentru Pilonul II sau III, reclamația se face întâi la administrator, apoi la ASF dacă problema nu se rezolvă.

Surse verificate la 6 noiembrie 2026: William P. Bengen, studiul din octombrie 1994; studiul Trinity din 1998, actualizat în 2011; Morningstar, raportul din 3 decembrie 2025; Legea nr. 360/2023 privind pensiile publice; Legea nr. 411/2004 privind Pilonul II; Legea nr. 204/2006 privind Pilonul III; Legea nr. 239/2025; Legea nr. 2/2026; ANAF, materialele privind taxarea pensiilor și veniturilor din investiții; CNPP; ASF; Eurostat.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCât de des faci analiza de colesterol după 30 de ani și când sunt utile alte testeRevista IoanaCăldura și apa caldă din zona Nițu Vasile, București, pot lipsi mai mult. Termenul estimat pentru avarie a fost mutat pe 7 noiembrieNews24Un bărbat arestat într-un dosar de agresiune nu mai este urmărit penal. Polițiștii ar fi predat alt scaun ca probăDolce SportCare sunt marile reveniri din Champions League și ce le deosebeșteGetPonyPanourile galbene noi de la unele intrări pe A1 și A11 avertizează șoferii înainte să ajungă pe contrasensBravonetIrina Lepa povestește despre testul auzului netrecut de fiica ei în spital. «Nouă nu ni s-a comunicat nicăieri revenirea pentru retestarea auditivă»