A fost euro salvat de un telefon dat de Barack Obama?

Banca Centrală Europeană ar putea emite o monedă aniversară cu efigia lui Barack Obama, în condiţiile în care oficialii americani şi europeni au dezvăluit rolul important jucat de preşedinte în perfectarea, în primele ore ale zilei de luni, 10 mai, acordului care prevede alocarea a 750 de miliarde de euro pentru sprijinirea monedei europene, scrie cotidianul britanic The Independent.

Surse prezidenţiale franceze insistă că eroul momentului a fost Nicolas Sarkozy, dar că nou adoptata sa politică de discreţie îl împiedică să îşi trâmbiţeze triumful, aşa cum ar fi făcut-o cu câteva luni în urmă. Acordul a fost aproape să colapseze la puţin după miezul nopţii, la 9 ore după ce miniştrii de finanţe din statele UE începuseră discuţiile.

De asemenea, premierul italian Silvio Berlusconi ar fi obţinut un compromis telefonic între Sarkozy şi cancelarul Angela Markel, care a permit ca acordul să fie anunţat exact la momentul deschiderii pieţelor din Tokyo, la 2 a.m. ora Bruxellesului.

Chiar dacă există adevăr în aceste informaţii, potrivit surselor americane şi franceze, cel mai important rol pare să fi fost jucat de preşedintele american Barack Obama.
Acesta i-a convins pe europeni că nu era mometul de „A Face Ceva’, ci de „A Face Ceva Foarte Important’ şi să evite ca lumea să intre într-o altă criză financiară şi în recesiune.

Obama a sunat duminică din Hampton, Virginia, unde a ţinut un discurs la un liceu, vorbind mai întâi cu cancelarul german Angela Merkel şi, trei ore mai târziu, cu preşedintele Nicolas Sarkozy.
Un înalt oficial american a declarat pentru New York Times că preşedintele Obama i-a avertizat pe europeni – bazându-se pe experienţa sa de la începutul anului trecut – că nu are niciun rost să se joace ‘de-a prinselea’ cu pieţele.

În opinia preşedintelui SUA, liderii europeni trebuie să ‘meargă înainte cât de mult posibiľ, elaborând un plan de salvare atât de uriaş, încât speculaţia de pe piaţă, împotriva euro şi a statelor UE extrem de îndatorate, să fie redusă la tăcere.
Abia după aceste telefoane suma vehiculată pentru planul de salvare a crescut rapid la 500 de miliade de euro, la care s-au adăugat alte 250 de miliarde de la FMI.
Rămâsese însă o problemî împortantă.

Ar fi trebuit, oare, ca executivul european să ruleze un mecanesim de întrajutoaree pentru toate statele puternic îndatorate şi ameninţate de speculaţii sau ar fi trebuit ca acest mecanism să presupună un sistem de împrumuturi interguvernamental şi garanţii la împrumuturi?
Întrebarea mergea în centrul disputei care a împiedicat guvernele UE să fie de acord cu mai mult decât nişte promisiuni vagi de a ajuta Grecia în ultimele două luni, însă, exact acest caracter vag, a avertizat Obama, este cel care a adus Europa – şi posibil întreaga economie mondială în această situaţie dificilă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata