Europa are oportunitatea de a aborda provocările legate de datorii și deficite prin implementarea unui pachet de măsuri economice, inclusiv creșteri salariale în Germania, conform unei scrisori deschise semnate de 160 de academicieni. Aceștia își exprimă opiniile cu privire la criza din Grecia, într-un articol publicat pe 11 mai, citat de agenția Reuters din Berlin.

Acest grup format în principal din economiști europeni subliniază că planul urgent în valoare de un trilion de dolari destinat stabilizării euro este „necesar și așteptat”, dar nu suficient pentru a rezolva problemele fundamentale.

Scrisoarea, inițiată de Philip Arestis (Cambridge) și Gustav Adolf Horn (Institutul IMK), critică reacția întârziată a Europei față de criza grecească. Aceasta este influențată negativ atât de piețele financiare volatile cât și de politicienii populiști care adesea demonstrează o lipsă profundă de cunoștințe despre situație.

„Aceste atitudini au crescut semnificativ costurile și riscurile asociate cu gestionarea crizei”, se menționează în documentul academicienilor.

Ei atrag atenția asupra faptului că măsurile drastice impuse Greciei au dus la scăderea veniturilor, producției și locurilor de muncă pe termen lung. Chiar și ratele dobânzilor sunt reduse la niveluri care pot paraliza economia. Grupul consideră că direcția aleasă până acum este „profund eronată”.

Printre cauzele dificultăților fiscale ale Greciei se numără incapacitatea acesteia de a genera venituri suficiente din taxe, pierderea competitivității cauzată atât prin creșterea costurilor forței muncii cât și prin inflație externă. Experții subliniază că multe dintre aceste probleme au o dimensiune europeană ce necesită soluții coordonate la nivel continental.

„Pierderea competitivității Greciei reflectează o creștere relativ mai mare a competitivității altor state europene precum Germania, Austria sau Olanda„, afirmându-se astfel în scrisoare.

Experţi europeni despre răspunsul la criza din Grecia

Contextul crizei din Grecia

Criza economică din Grecia, care a început în 2009, a fost una dintre cele mai severe din istoria recentă a Uniunii Europene. Această criză a fost provocată de o combinație de factori, inclusiv o gestionare fiscală defectuoasă, un deficit bugetar enorm și o rată a datoriei publice care a depășit 170% din PIB. Impactul crizei a fost resimțit la nivel internațional, iar reacția Uniunii Europene și a instituțiilor financiare internaționale a fost crucială.

Răspunsul Uniunii Europene

Uniunea Europeană, alături de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Centrală Europeană (BCE), a implementat o serie de măsuri pentru a stabiliza economia greacă. Aceste măsuri au inclus:

• Programe de asistență financiară: Acorduri de bailout pentru Grecia, care au inclus fonduri masive pentru a acoperi datoriile și a stabiliza sectoare economice vitale.
• Implementarea de reforme structurale: Măsuri menite să îmbunătățească competitivitatea economiei grecești prin ajustări fiscale și reforme pe piața muncii.
• Suportul politic: Implicarea liderilor europeni în procesul de negociere și stabilirea priorităților pentru dezvoltarea economiei.

Evaluarea experților europeni

Experți economici din diverse țări europene au fost implicați în evaluarea modului în care Grecia a gestionat criza. Aceștia au subliniat atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative ale răspunsului global.

Aspecte pozitive

• Stabilizarea sistemului financiar: Măsurile rapide au ajutat la prevenirea colapsului complet al sistemului bancar din Grecia.
• Reformarea sectorului public: Unele reforme inițiate au condus la o mai bună gestionare a resurselor publice.

Critici și lecții învățate

• Întârzieri în implementarea reformelor: Unele reforme esențiale au fost întârziate, ceea ce a dus la o pierdere a încrederii în măsurile adoptate.
• Impactul social: Măsurile de austeritate au dus la un nivel crescut de sărăcie și șomaj, afectând semnificativ viața cetățenilor greci.

Tabel: Asistența financiară acordată Greciei

Beneficii și sfaturi practice pentru alte țări

Experiența Greciei oferă lecții valoroase pentru alte națiuni aflate în dificultate economică:

• Importanța reformelor structurale: Abordarea problemelor fundamentale ale economiei este esențială.
• Comunicarea eficientă: Informarea clară a cetățenilor despre măsurile implementate și impactul acestora poate îmbunătăți încrederea publicului.
• Antrenarea resurselor internaționale: Colaborarea cu organizații internaționale poate aduce resurse și expertiză necesară pentru gestionarea crizelor.

Studii de caz relevante

Mai multe țări europene s-au confruntat cu crize similare și au aplicat soluții inspirate din experiența Greciei:

Irlanda

Irlanda a implementat un program de salvare similar, având ca rezultat o revenire economică rapidă prin reforme fiscale și restructurarea sectorului bancar.

Portugalia

Portugalia a adoptat măsuri de austeritate și a beneficiat de asistență internațională, reușind să-și recâștige stabilitatea economică după o perioadă de dificultăți.

Spania

Spania a reformat în profunzime piața muncii și a sectorului bancar, reușind să se redreseze din criza economică printr-o strategie pe termen lung.

Experiența personală și perspectivele de viitor

Mulți greci au împărtășit în mod deschis dificultățile întâmpinate în urma măsurilor de austeritate, dar și speranțele pentru viitor. Deși efectele crizei sunt încă resimțite, există un sentiment de optimism în rândul tinerilor antreprenori, care văd oportunități în inovație și dezvoltarea sustenabilă.

Academicienii contestă stereotipurile negative promovate în mass-media despre greci ca fiind „leneși”. De fapt, aceștia lucrează mai multe ore decât germanii iar productivitatea lor pe oră s-a dublat comparativ cu cea din Germania după introducerea euro. Problema reala stau însă salariile nominale fixe si structura prețurilor.

Costurile salariale unitare nominale au crescut cu peste 30% după formarea Uniunii Economice și Monetare Europene; spre comparație, acestea au crescut doar cu 8% în Germania. Aceste discrepanțe generează inegalități nesustenabile într-o uniune monetară comunistică.

„Salariile şi preţurile trebuie să scadă relativ în Grecia şi alte țări afectate; totodatã ele trebuie să crească mai rapid în Germania pentru a evita efectele deflaţioniste care frânează cererea internã şi exportã şomaj„, se arată clarificat in scrisoare. Aceasta reprezintã singura modalitate viabilã pentru reechilibrarea zonei euro fără riscul unei spirale deflaţioniste devastatoare.

Academicienii avertizează asupra riscurilor domino ce ar putea afecta Portugalia cel mai mult; ei subliniazǎ faptul cǎ sprijinirea financiarǎ acordatǎ Greciei nu este un act caritabil ci un interes vital pentru toţi europenii implicaţi.

Astfel devine esenţial ca soluțiile aplicabile crizei grecești să fie bazate pe stimularea veniturilor la nivel european.”

Experţii solicitǎ Băncii Centrale Europene (BCE) sǎ contribuie activ la consolidarea fiscalităţii şi reechilibrarea balanţei comerciale prin menținerea ratelor dobânzilor aproape zero pe termen scurt.”