Experţi europeni despre răspunsul la criza din Grecia

Europa poate ataca problemele sale referitoare la datorii şi deficite dacă însoţeşte pachetul de măsuri pentru salvarea euro cu măsuri de creştere economică, inclusiv creşteri salariale în Germania, sunt de părere 160 de academicieni într-o scrisoare deschisă privind criza din Grecia, relatează marţi, 11 mai,  din Berlin agenţia Reuters.

Grupul de academicieni, în majoritate economişti europeni, consideră că pachetul de urgenţă de un trilion de dolari pentru stabilizarea euro este ”necesar, aşteptat de mult timp, dar nu este suficient”.

În scrisoare, o iniţiativă a lui Philip Arestis de la Cambridge şi a lui Gustav Adolf Horn de la Institutul de cercetări IMK, se afirmă că răspunsul politic tardiv al Europei la criza din Grecia a fost condus de opiniile unor pieţe volatile, politicieni populişti şi media, care aproape toţi dau dovadă deseori de o ignoranţă totală despre aceste probleme.

”Acestea au sporit dramatic costurile şi riscurile de rezolvare a crizei”, se afirmă în scrisoarea academicienilor.

Deplângând faptul că reducerile de cheltuieli impuse Greciei ”nu fac decât să scadă veniturile, producţia şi locurile de muncă în viitor, chiar şi dobânzile de referinţă sunt duse către niveluri paralizante”, grupul de experţi consideră cursul Europei în general ca fiind ”profund greşit”.

Enumerând cauzele dificultăţilor fiscale ale Greciei, incapacitatea sa de a obţine venituri din taxe, scăderea competitivităţii din cauza creşterii costurilor muncii şi a preţurilor, şocul extern asupra sectorului financiar şi dobânzile mari, grupul de experţi spune totul, dar primele probleme au ”o dimensiune europeană şi necesită soluţii europene”.

Pierderea îndeosebi a competitivităţii de către Grecia este imaginea în oglindă a unei creşteri relative a competitivităţii de către alţii, îndeosebi de Germania, Austria şi Olanda”, se afirmă în scrisoarea academicienilor.

Respingând caracterizarea în mass-media făcută grecilor ca fiind ”leneşi”, argumentând că ei lucrează mai multe ore decât germanii, cu o productivitate a muncii pe oră care a crescut de două ori mai mult decât în Germania de când a fost introdus euro, economiştii susţin că rădăcinile problemei competitivităţii sunt în salariul nominal şi fixarea preţurilor.

Costurile salariale unitare nominale au crescut cu peste 30 % de la lansarea Uniunii Economice şi Monetare, au afirmat experţii, în timp ce în Germania ele au crescut cu doar 8 %, determinând divergenţe privind salariile şi preţurile nesustenabile într-o uniune monetară.

Salariile şi preţurile din Grecia şi alte ţări trebuie să scadă în termeni relativi, dar ele trebuie să crească mai repede în Germania, ale cărei politici agresive de moderare salarială sunt deflaţioniste, frânează cererea internă, exportă şomaj şi ameninţă să explodeze uniunea monetară”, se afirmă în scrisoare, adăugând: ”Aceasta este singura cale de reechilibrare a euro evitând riscul uriaş al spiralei deflaţioniste”.

Avertizând în legătură cu riscul efectului de domino, Portugalia fiind cea mai expusă, academicienii au afirmat că împrumutarea de bani publici Greciei nu reprezintă un gest caritabil, ci este în interesul vital al tuturor europenilor.

Prin urmare, este necesară rezolvarea crizei greceşti pe baza creşterii veniturilor pe continent”.

Experţii fac apel la Banca Centrală Europeană (BCE) să ajute la consolidarea fiscală şi la reechilibrarea balanţei, care, pe termen scurt, înseamnă menţinerea ratelor sale de bază aproape de zero”.

Citește și
1 Comentariu
  1. Lorenzo spune

    O mare greseala este ca nu se ia in consideratie faptul ca chiar daca salariile in Uniunea Monetara au crescut cu 30% ele nu depasesc nivelul salariului mediu din Germania.Cred ca echilibrarea ar veni daca occidentalii s-ar hotara sa-si mute o parte din afaceri in sud-estul Europei, unde forta de munca este mai ieftina decat in Vest, sa reduca nivelul Euro pentru a incuraja exporturile, iar toate astea sub directa coordonare a UE si BCE(fara FMI).Poate asa se mai echilibreaza balanta pe continent.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata