Euro în Europa de Est: salvator sau diavol

Atitudinea politică faţă de moneda comună europeană nici că poate fi mai diferită la Bratislava şi Praga, în pofida faptului că ambele economii sunt aproape identice în ce priveşte factorii care ar trebui să determine politica monetară, comentează ziarul austriac Die Presse, în ediţia de miercuri.

Atunci când vine vorba despre avantajele unei investiţii în Slovacia, primul lucru accentuat de Bratislava este apartenenţa la zona euro, în timp ce de la vecinii cehi investitorii străini aud deseori tocmai contrariul: ‘Din fericire nu suntem în zona euro’.
Cele două economii sunt însă aproape identice în ce priveşte factorii care ar trebui să determine politica monetară. Ambele ţări sunt orientate către export şi prezintă o dominanţă puternică a sectorului auto, foarte sensibil la oscilaţiile valutare.

Nu a fost întâmplător faptul că firma cehă Skoda s-a plâns la început de an de pierderi masive, din cauza oscilaţiilor valutare, în timp ce firma soră Volkswagen Slovacia a rămas neatinsă. Cehia şi Slovacia îşi derulează activităţile comerciale în mare parte cu ţări din zona euro.

Polonia este singura ţară din UE cu o piaţă internă aşa de mare încât nu are nevoie de euro pentru a prospera economic. Însă chiar dacă Cehia este de două ori mai mare decât Slovacia, această diferenţă nu este suficientă pentru a explica din punct de vedere macroeconomic evaluarea diferită a avantajelor şi dezavantajelor introducerii euro, opinează Michal Musak, de la banca slovacă Slovenska Sporitelna.

Colegul său Martin Lobotka, de la banca soră cehă Ceska Sporitelna (ambele bănci sunt subsidiare ale Erste Bank), recunoaşte că diferenţa este dată mai degrabă de considerentele politice. Firmele internaţionale din Cehia manifestă aceleaşi simpatii pentru euro ca şi cele din Slovacia, mai ales elitele politice fiind acelea care gândesc diferiť, spunea el.

În condiţiile în care economia din Cehia creşte mai repede decât în zona euro este un avantaj să poţi reacţiona prin aprecierea coroanei cehe, în timp ce Slovacia plăteşte creşterea ei economică şi mai rapidă cu un risc de inflaţie mai mare, datorită frâielor reprezentate de euro. În schimb, în criză, coroana cehă în scădere faţă de euro s-a dovedit un avantaj pentru export, compensând preţurile în scădere.

‘Euro înseamnă o treaptă mai redusă de libertate în politica economică naţională, însă apartenenţa la un club puternic apără mai bine faţă de speculaţiile valutare. Aici trebuie evaluat ce este mai folositor’, crede Lobotka.
Faptul că slovacii şi cehii s-au decis să urmeze drumuri diferite depinde de conştiinţa naţională şi de politica economică diferită a politicienilor şi guvernatorilor băncilor centrale, ceea ce poate fi explicat pe baze istorice.

Slovacia de azi a fost totdeauna parte a unui întreg mai mare, în timp ce cehii insistă pe independenţa lor, spune Lobotka. În timp ce în Cehia se polemizează până azi asupra avantajelor şi dezavantajelor euro, în Slovacia nu a existat o dezbatere reală, în care să se facă auzite îndoieli legat de o aderare la zona euro.
Abia acum, când aderarea la euro înseamnă că ‘trebuie achitată nota de plată pentru membrii mai puţini responsabili’, aşa cum formula noul premier slovac, Iveta Radicova, există şi în Slovacia o trezire la realitate.

Aceasta însă nu afectează încă atitudinea principial pozitivă faţă de euro a populaţiei. În Cehia însă, aprobarea vizavi de euro a scăzut în sondaje, o treime din respondenţi fiind contra introducerii sale. Contrar atitudinii elitei politice, există însă în Cehia în continuare o majoritate absolută – chiar dacă în scădere – care se declară în favoarea euro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata