Bruno Le Maire, ministerul francez de finanțe a anunțat luni (19 februarie) că va tăia încă 10 miliarde de euro din bugetul pentru acest an, pe fondul unei creșteri slabe și al înăspririi monetare în curs.
În afirmaţiile sale, „Economiile anunțate ne vor permite să ne menținem cursul de reducere a datoriei”, a declarat ministrul de finanțe, Bruno Le Maire, într-o conferință de presă în care a anunțat aceste măsuri.
Concret, proiecțiile actualizate ale guvernului prevăd că economia va crește cu un procent în acest an, în loc de 1,4%, cât se preconiza anterior.
Astfel, Deși încă „pozitiv”, a declarat Le Maire, pentru a respecta angajamentele luate de reducere a deficitelor la 4,4%, guvernul francez a decis să reducă cheltuielile în loc să crească taxele.
Însă aceasta este o lovitură majoră pentru președintele francez Emmanuel Macron, care își propusese să reducă deficitele fără măsuri de austeritate.
În contextul anunțului de luni, practic, 5 miliarde de euro vor fi tăiate din bugetele ministerelor.
În plus, au fost anunțate reduceri suplimentare ale sprijinului de stat pentru industrii și ale subvențiilor ecologice pentru gospodării, în valoare totală de 2 miliarde de euro.
În precizările sale, „Nu vom crește taxele”, a mai spus el. „Le-am redus și nu ne vom abate de la această linie. Francezii nu pot suporta mai multe taxe”.
Multe dintre măsurile anunțate până acum, vor fi suportate de gospodării
La sfârșitul anului trecut, guvernul francez anunțase deja reduceri de 16 miliarde de euro pentru bugetul 2024, din care 10 miliarde de euro proveneau din eliminarea plafoanelor la prețurile la energie și gaze pentru consumatori.
Alte reduceri de cheltuieli ar putea fi anunțate în vară, a precizat ministerul.
Austeritatea s-a întors
Acest anunț vine în contextul în care Parisul se află sub presiunea altor țări din UE, în special a Germaniei, pentru a reduce deficitele, ca parte a limitelor revizuite ale cheltuielilor fiscale ale UE, convenite la începutul acestei luni.
Deși noile norme sunt mai flexibile decât cele anterioare, analiștii se așteaptă în continuare ca multe țări, în special Franța și Italia, să fie nevoite să facă reduceri importante pentru a alinia deficitele la normele UE.
Acest lucru i-a determinat pe unii să se teamă de o revenire a celor mai grei ani de austeritate de după criza financiară din 2008, când guvernele UE au încercat să facă reduceri pentru a ieși din criză, dar au sfârșit prin a agrava deficitele.
Practic, Portugalia și Grecia au suferit o austeritate istovitoare în cea mai mare parte a anilor 2010, impusă parțial de UE, și se pare că nu au fost mulțumite de compromisul privind normele fiscale.
Deși aceste țări și-au redus cel mai mult bugetele între 2009 și 2019, ele au înregistrat și cele mai mari creșteri ale raportului datorie/PIB, ceea ce i-a determinat pe mulți să critice reducerile de cheltuieli ca modalitate eficientă de reducere a datoriei.
Într-o lucrare publicată după ce cele mai profunde reduceri s-au încheiat în 2013, economistul Olivier Blanchard, care era pe atunci economistul-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), a recunoscut că echipa sa a subestimat efectul negativ al reducerilor cheltuielilor guvernamentale și a constatat că fiecare euro pe care guvernele l-au tăiat din bugetele lor a redus de fapt producția economică cu 1,50 euro.
Deși reducerile din Franța vor afecta majoritatea ministerelor, cheltuielile pentru apărare vor crește semnificativ.
Vara trecută, Adunarea Națională franceză a aprobat un buget militar de 413 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului, o creștere de 40% față de bugetul de 295 miliarde de euro pentru perioada 2019-2025.
Prin urmare, unii au criticat reducerile bugetare pentru că au vizat gospodăriile și fondurile pentru climă. Reducerile de 400 de milioane de euro la un fond destinat renovării școlilor, infrastructurii de utilizare în comun a mașinilor și altor proiecte regionale de mediu au fost considerate în special nedrepte.
În opinia sa, „Le Maire a ales nedreptatea”, a declarat pe rețelele de socializare Anne Bringault, director de programe la Rețeaua de acțiune pentru climă din Franța. „Reducerile bugetare îi vor penaliza pe cei mai vulnerabili și vor veni în detrimentul climei și al puterii de cumpărare.”
Într-adevăr, o analiză a 17 țări bogate din OCDE a arătat că investițiile pe termen lung, care includ cercetarea și dezvoltarea, dar și investițiile în domeniul climei, sunt una dintre primele victime ale acestui nou accent pus pe reducerea datoriilor.
Sursa: euobserver.com