Economia Braziliei a stagnat în ultimul trimestru al anului 2022, subliniind provocările cu care se confruntă președintele Luiz Inácio Lula da Silva, în timp ce urmărește să crească standardele de viață și să reducă sărăcia în urma unor alegeri care au provocat diviziuni.
Produsul intern brut s-a contractat cu 0,2% în ultimele trei luni ale anului, față de trimestrul precedent, când a crescut cu 0,3%, potrivit datelor oficiale publicate joi. Performanța slabă, determinată de scăderea producției industriale și de o răcire a activității din sectorul serviciilor, a întrerupt cinci trimestre consecutive de creștere.
Alexandre de Ázara, economist-șef la UBS BB din São Paulo, a declarat că decelerarea a reflectat efectul întârziat al politicii monetare. Banca Centrală a Braziliei a întreprins o înăsprire agresivă în efortul de a limita inflația, majorând rata dobânzii de bază de la un minim istoric de 2 la sută în urmă cu doi ani la 13,75 la sută în august.
Citeste si:
„A existat, de asemenea, o creștere a incertitudinii post-electorale care a provocat o încetinire a investițiilor, care au fost motorul creșterii”, a declarat de Ázara.
Cea mai mare economie din America Latină a înregistrat o creștere globală de 2,9% în 2022, susținută de ridicarea restricțiilor Covid-19 și de măsurile de stimulare, inclusiv reducerile de taxe pe carburanți și plățile suplimentare de asistență socială, implementate sub președintele anterior Jair Bolsonaro în încercarea sa eșuată de realegere. Cu toate acestea, a fost o scădere față de rata de creștere de 5% înregistrată în 2021, pe măsură ce țara s-a recuperat după pandemia de coronavirus.
Pe măsură ce ratele ridicate ale dobânzilor cântăresc asupra activității, perspectivele sunt mai sumbre pentru primul an de mandat al lui Lula. Analiștii prezic o expansiune economică anuală sub 1 la sută pentru 2023.
„Ritmul lent al creșterii globale ar putea contribui la faptul că PIB-ul Braziliei va rămâne slab în acest an”, a declarat Cristiane Quartaroli, economist la Banco Ourinvest.
Încetinirea va complica capacitatea lui Lula de a-și îndeplini promisiunile din campanie. Veteranul stângist a început un al treilea mandat prezidențial în ianuarie, după o victorie strânsă asupra populistului de extremă dreapta Bolsonaro într-un tur de scrutin.
Lula a promis să eradicheze foametea și să crească veniturile prin creșterea salariului minim, a prestațiilor sociale și a lucrărilor publice, dar se confruntă cu finanțe publice tensionate și cu puțin spațiu de manevră în buget.
Fostul muncitor metalurgist în vârstă de 77 de ani, care a condus ultima dată între 2003 și 2010, a atacat banca centrală din cauza ratei de referință a creditului, a doua cea mai mare dintre națiunile G20, după vecina Argentina.
Lula consideră că acest lucru dăunează economiei în general și a pus la îndoială faptul că instituția ar trebui să rămână independentă, ceea ce a provocat nervozitate pe piețe și a determinat investitorii să își crească așteptările privind inflația.
Deși indicele principal al prețurilor de consum din Brazilia a scăzut sub ratele de două cifre, la 5,8 la sută, inflația rămâne peste ținta oficială de 3,25 la sută. De asemenea, investitorii așteaptă cu nerăbdare formularea unei noi reguli fiscale care să reglementeze conturile publice.
În timpul campaniei sale electorale, Lula a promis să elimine o clauză constituțională care leagă creșterea cheltuielilor de stat de rata inflației. Această clauză este considerată de economiștii tradiționali ca fiind esențială pentru a ține sub control cheltuielile publice și a menține stabilitatea economică.
„O reducere a ratei dobânzii va fi posibilă doar dacă guvernul va consolida responsabilitatea fiscală. Deși rămâne neclar ce regulă va înlocui plafonul de cheltuieli, va fi foarte complicat”, a declarat Camila Abdelmalack, economist șef la Veedha Investimentos.
Sursa – www.ft.com
