În analiza sa, rezidentul Centrului pentru Strategii de Apărare ucrainean a afirmat că costurile pe termen lung pentru ecosistemele Ucrainei cauzate de războiul Rusiei sunt greu de cuantificat, dar sunt foarte reale. Mulți observatori cred că ideea de a primi despăgubiri pentru daune ar putea fi chiar mai puțin realistă decât confiscarea bunurilor rusești înghețate pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, există un nou mecanism disponibil care ar putea obliga Rusia să plătească pentru aceste pierderi de mediu.
Daunele fără precedent din Ucraina în ceea ce privește mediul înconjurător vor avea consecințe de durată la nivel global. Atacurile Moscovei asupra depozitelor de combustibil și a instalațiilor energetice și industriale au dus la eliberarea de toxine în aer și în apele subterane, afectând stabilitatea climatică și sănătatea umană. Resursele naturale și infrastructura țării au fost grav afectate.
Solul din zonele de conflict militar nu mai este potrivit pentru agricultură, iar peste 3 milioane de acri de rezervații naturale protejate sunt acum o zonă de război. Până la 600 de specii de animale și 750 de specii de plante și ciuperci, unele pe cale de dispariție, sunt amenințate. Peste 6 milioane de ucraineni au acces limitat sau nu au acces la apă curată, iar conform World Wildlife Fund, peste 280.000 de hectare de pădure au fost distruse. Costul estimat al refacerii mediului este de peste 51 de miliarde de dolari, pe care Ucraina nu le poate permite.
Citeste si:
A crede că Rusia va plăti voluntar pentru daunele pe care le-a provocat ar fi într-adevăr naiv, așa că este nevoie de un mecanism mai inteligent. Un instrument posibil este Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon, recent introdus de UE. CBAM este primul astfel de instrument din lume; va începe în 2026 și va intra în vigoare pe deplin în 2034 și va impune o taxă asupra emisiilor de carbon încorporate în anumite produse importate în UE, în special în cele din sectoarele cu cea mai mare intensitate de carbon. Banii strânși vor fi direcționați către trei fonduri care stimulează proiecte ecologice, dintre care unul este Fondul pentru Climat Social. SCF sprijină decarbonizarea în statele terțe și ar putea face parte dintr-un mecanism de compensare în Ucraina.
Comerțul Rusiei cu UE rămâne ridicat, în ciuda sancțiunilor. Unele materiale, cum ar fi minereul de fier și aluminiul, nu intră sub incidența acestor sancțiuni, dar sunt acoperite de CBAM și o taxă de mediu suplimentară pentru acestea ar putea fi direcționată către SCF. Pentru a înțelege valoarea uriașă a unor materiale aplicabile CBAM în Rusia, în 2022 exporturile țării către UE de fier, oțel și aluminiu au fost de 8,9 miliarde de dolari, aproximativ 4,55% din totalul importurilor UE din Rusia.
Compensarea mediului prin CBAM are multiple beneficii. Va reduce presiunea asupra bugetelor de stat europene pentru a finanța redresarea Ucrainei și va obliga Rusia să plătească pentru daunele pe care le-a provocat. Taxele ar putea nu numai să finanțeze redresarea verde postbelică a Ucrainei, ci și să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța eforturile de război. CBAM ar putea contribui în continuare la decarbonizarea Rusiei prin stimularea investițiilor în dezvoltarea durabilă.
Este corect ca un agresor să plătească pentru prejudiciul mediului cauzat de conflictul rezultat. Această utilizare inovatoare a CBAM ar putea fi un instrument eficient pentru realizarea justiției globale a mediului – un mecanism suplimentar în agenda ONU de consolidare a păcii. Pentru a asigura poziția de lider a UE pe agenda de mediu și pentru a asigura o redresare justă și durabilă pentru Ucraina, ar trebui elaborat un plan de compensare de mediu în acest cadru înainte de 2026.
Încorporarea unui mecanism practic pentru un astfel de plan în impozitarea climei ar putea încuraja și alte țări să adopte această abordare. Ajutarea Ucrainei s-ar putea dovedi o oportunitate „de spargere a gheții” de a consolida o astfel de compensație în legislația internațională, promovând justiția de mediu, pacea și protecția la nivel global prin diplomația climatică.
Sursa – www.ft.com
