Dacă m-ați fi întrebat acum câțiva ani să ghicesc ce problemă l-ar putea determina pe președintele american Joe Biden să își folosească dreptul de veto, nu aș fi spus „ESG”. La urma urmei, investițiile durabile erau un colț de nișă al finanțelor; nu stârnea nicio pasiune în Congres.
Nu mai este cazul. Săptămâna aceasta, Congresul este pe cale să anuleze o regulă a Departamentului Muncii care permite fondurilor de pensii din sectorul public să ia în considerare factorii ESG în deciziile lor de investiții. Cue oroare din partea majorității democraților – și indicii că Biden va veto această mișcare pentru a permite investitorilor ESG să zboare liber.
Citeste si:
După părerea mea, toată această bătălie pare o prostie. La urma urmei, actualul cadru nu obligă de fapt pe nimeni să folosească indicatorii ESG; pur și simplu le oferă alegerea de a încorpora acest lucru, dacă ei consideră că screening-ul ESG este util. Iar într-o lume în care probleme precum schimbările climatice pot afecta valoarea activelor, pare pervers – dacă nu chiar antiamerican – să se elimine această opțiune.
Cu toate acestea, bizară sau nu, bătălia arată modul în care ESG a fost implicat în complexități politice care se umflă (lucru pe care firmele financiare din SUA îl raportează acum în documentele corporative). Pentru a vedea o altă fațetă a acestor complexități, citiți articolul nostru de mai jos despre goana disperată a Ucrainei după energie – și o poveste izbitoare despre efortul Coreei de Sud de a lua măsuri drastice în ceea ce privește greenwashing-ul. Spuneți-ne ce părere aveți la moralmoneyreply@ft.com. (Gillian Tett)
Cărbunele și războiul
Săptămâna trecută mă întorceam dintr-o vizită la Kiev, într-o călătorie de 14 ore cu trenul, când am simțit un miros pe care nu-l mai întâlnisem de ceva vreme: praf de cărbune. Am deschis în mod corespunzător un compartiment din vagon și am văzut o rezervă de chestie neagră, depozitată cu grijă.
Rezerva de cărbune din trenul de Kiev
Motivul? În ultimii ani, Ucraina a electrificat cea mai mare parte a rețelei sale feroviare. Dar atacurile rusești asupra rețelei electrice au forțat Ukrzaliznytsia, grupul feroviar național, să devină creativ: trenurile sunt echipate cu depozite de motorină și cărbune, iar vechile locomotive cu aburi au fost repuse în funcțiune.
„Cărbunele și motorina sunt rezerve”, îmi spune Alexander Kamyshin, șeful demisionar al grupului feroviar. (Consultați pagina sa de Twitter pentru a vedea cum grupul său gătește ouă pe cuptorul unui tren cu aburi, între misiuni de deminare și inițiative de îmbunătățire a punctualității orarelor într-o zonă de război).
Ecologiștii ar putea plânge la acest lucru – și nu doar din cauza vederii cărbunelui în trenuri. În urmă cu trei decenii, Ucraina era un punct negru al mediului, economia sa depinzând în mare măsură de industria grea din epoca sovietică (și de cărbune). Dar apoi a început să instaleze unele infrastructuri de energie regenerabilă, sub formă de turbine eoliene și panouri solare. De asemenea, a încercat să dezvolte biocombustibili, mi-au spus oficialii din ministerul infrastructurii. Dar invazia rusă și atacurile cu rachete au distrus cea mai mare parte din acestea; infrastructura, cum ar fi panourile solare, este fragilă și greu de reparat. Și, pe măsură ce rețeaua de electricitate s-a șubrezit, generatoarele diesel și caloriferele alimentate cu cărbune au devenit omniprezente; ucrainenii (la fel ca oamenii săraci de oriunde din lume) se luptă pentru energie, din orice sursă pe care o pot găsi.
„Astăzi, Ucraina este disperată pentru fiecare kilowatt. Fiecare megawatt de energie, fiecare kilowatt este prețios … crucial pentru existența noastră”, mi-a spus Oleksiy Chernyshov, directorul executiv al Naftogaz, gigantul energetic ucrainean.
Dar Chernyshov, ca și restul guvernului ucrainean, insistă cu vehemență că aceste tactici negre sunt doar temporare. „Avem nevoie de energie verde – am repornit energia solară și ne uităm la energia eoliană, ne dorim cu siguranță acest lucru în viitor”, a adăugat el.
Iar oficialii unor grupuri precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alte agenții multilaterale spun că, dacă – sau când – Ucraina va începe să își reconstruiască infrastructura, vor să o facă ultra verde. Și ei speră că acest lucru va declanșa unele proiecte creative de finanțare mixtă care ar putea fi un model pentru alte părți.
Să sperăm că da. Dar, în acest moment, conflictul este, în mod tragic, încă în plină desfășurare. Așa că, data viitoare când voi lua un tren spre Kiev, voi mirosi din nou cărbunele; este un simbol puternic al unei lumi care a mers înapoi – în toate sensurile. (Gillian Tett)
Coreea de Sud se pregătește să dea mai multe amenzi pentru „greenwashing
Sunt sancțiunile financiare răspunsul la ecologizarea corporatistă? Guvernul Coreei de Sud transmite un mesaj contradictoriu în această privință – introducând amenințarea cu amenzi, dar la un nivel mult prea mic pentru a îngrijora marile companii.
Ministerul Mediului din țara asiatică a dezvăluit un proiect de lege care ar introduce penalități de până la 3 milioane de woni (aproximativ 2.300 de dolari) pentru companiile care au urmărit o publicitate falsă sau exagerată privind afirmațiile referitoare la schimbările climatice.
Nu este prima dată când al optulea cel mai mare emițător de carbon din lume încearcă să combată această problemă. Coreea de Sud a interzis deja reclamele false sau frauduloase care au potențialul de a înșela sau de a induce în eroare consumatorii. În conformitate cu Legea privind dezvoltarea și sprijinirea tehnologiei de mediu, cei care încalcă această lege pot primi îndrumări administrative, ordine de corecție sau sancțiuni.
În special, legea este menită să reglementeze profiturile nedrepte obținute prin greenwashing, mi-a spus Sungjoon Jin, membru al Adunării Naționale a Coreei de Sud. Dar dovedirea intenției și calcularea profiturilor asociate cu o anumită încălcare este dificilă. Din aceste motive, nimeni nu a fost vreodată amendat folosind această lege. Unul dintre principalele obiective ale noii prevederi este de a face mai ușor pentru minister să emită o amendă pentru greenwashing, în comparație cu legea existentă. Jin, membru al principalului partid de opoziție, Partidul Democrat, susține noul proiect de lege și crede că acesta va fi probabil adoptat în cursul anului.
Greenwashing-ul este „o problemă foarte gravă” în Coreea de Sud, mi-a spus Jihyeon Ha, șeful operațiunilor juridice la grupul pentru climă Solutions for Our Climate. Interesul public pentru problemele ecologice este ridicat în Coreea de Sud: 88% dintre cetățeni sunt îngrijorați de faptul că schimbările climatice globale le vor dăuna personal la un moment dat în viața lor, cel mai ridicat dintre economiile avansate pe care Pew Research Center le-a cercetat.
Dar „marile corporații ale națiunii sunt concentrate în sectoare cu emisii ridicate, cum ar fi industria siderurgică, petrolieră și petrochimică”, a declarat Ha. Amenda de 2.300 de dolari pentru greenwashing este o sumă mică pentru companii, dar „un indicator pozitiv al voinței guvernului de a consolida reglementarea în materie de greenwashing”, a adăugat ea.
Ministerul Mediului este, de asemenea, așteptat să publice noi orientări privind greenwashing în octombrie, stabilind standarde pentru ce fel de informații trebuie să furnizeze companiile cu privire la afirmațiile lor ecologice.
Acțiunea guvernului coreean face parte dintr-un val global de reprimare a activităților de greenwashing. Franța a interzis utilizarea sintagmei „neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon” fără dovezi suficiente, în timp ce UE pregătește o lege care să impună companiilor să își susțină afirmațiile ecologice cu o metodologie bazată pe știință.
Sursa – www.ft.com
