Indicele Invesco QQQ Trust a înregistrat un avans de 1,84% în tranzacțiile preliminare de luni, încercând să recupereze declinul de 4,5% suferit săptămâna trecută. Dar această revenire a sectorului tehnologic american este umbrită de un randament al titlurilor de stat pe 10 ani care a atins 4,47%, pe fondul unui baril de petrol cotat la aproape 96 de dolari.

Miza reală nu este doar o corecție temporară a indicelui Nasdaq, ci reevaluarea completă a costurilor de capital pentru companiile care pompează miliarde în infrastructura de inteligență artificială. Iar această dinamică nu rămâne izolată pe Wall Street. Când dobânzile pe termen lung cresc în Statele Unite pe fondul inflației persistente, piețele emergente resimt șocul imediat, ceea ce înseamnă că și Banca Națională a României va fi forțată să mențină dobânzile de referință la un nivel ridicat, scumpind creditele de investiții pentru companiile locale. Până la urmă, cine își permite să finanțeze centre de date sau noi linii de producție la dobânzi record?

Piața muncii dictează costul banilor

Vineri, indicii bursieri au încasat o lovitură severă. S&P 500 a pierdut peste 2,5%, indicele Dow Jones a scăzut cu aproape 700 de puncte, iar Nasdaq a marcat un minus de peste 4%, reprezentând cea mai slabă ședință din ultimul an.

Cifrele vorbesc de la sine.

Totul a pornit de la raportul Departamentului Muncii din luna mai, care a indicat 159.001 mii de noi locuri de muncă (nonfarm payrolls), cel mai ridicat nivel din această serie statistică. Această reziliență a pieței muncii a împins randamentul Trezoreriei pe 10 ani la 4,47% (la nivelul datei de 4 iunie), situându-se în percentila 93,5 a intervalului din ultimul an. Așa cum semnalează Finance într-o analiză publicată luni, ratele ridicate pe termen lung comprimă valoarea actuală a câștigurilor viitoare și cresc costul programelor uriașe de cheltuieli de capital (capex).

Morgan Brennan a explicat la televiziunea americană dinamica din spatele acestor mișcări de capital.

„Scăderea a venit pe fondul raportului lunar puternic privind locurile de muncă, care a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor de trezorerie și a stârnit îngrijorări că o creștere a costurilor de împrumut ar putea lovi companiile de tehnologie care investesc masiv în inteligența artificială.” – Morgan Brennan, analist CNBC

Tensiunile geopolitice alimentează inflația

Numai că ecuația s-a complicat și mai mult la final de săptămână. Prețurile petrolului au sărit după schimbul de atacuri dintre Iran și Israel. Țițeiul WTI a închis la 95,96 dolari pe baril (la 1 iunie), plasându-se în percentila 82,8 a variației sale anuale.

Și aici intervine problema majoră pentru evaluările bursiere. Un țiței mai scump alimentează direct inflația generală, indicele prețurilor de consum (CPI) ajungând deja la 332,4 în aprilie, ceea ce este o creștere lunară de 0,6%. O inflație mai fierbinte pune presiune pe randamente, exact mecanismul care a prăbușit evaluările companiilor tech vinerea trecută. Indicele VIX, care măsoară volatilitatea din piață, a reflectat imediat această tensiune, urcând la 21,51 în data de 5 iunie, o creștere zilnică abruptă de 39,7%.

Piața este acum prinsă într-un joc de forțe între revenirea acțiunilor producătorilor de cipuri (care mențin un avans de 14,77% de la începutul anului) și presiunile macroeconomice. Mulți investitori de retail raliul AI este imun la scumpirea creditării, dar Atenția se mută acum pe direcția pe care o va lua barilul de petrol în următoarele zile, deoarece un nivel susținut de peste 95 de dolari anulează orice șansă de relaxare a politicii monetare pe termen scurt.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Dow Jones inflatie nasdaq petrol Wall Street