Cât de periculoase pot fi palpitațiile?

Inima este organul vital care asigură oxigenarea, hrănirea și buna funcționare a întregului organism având la bază un mecanism extrem de bine construit. Cu toate acestea, în anumite situații, pot apărea diferite dereglări în mecanismul de funcționare al inimii, iar acestea au repercusiuni semnificative asupra altor organe vitale. Haideți să descoperim în continuare ce sunt aritmiile, de ce apar și care sunt riscurile asociate.

Ce sunt aritmiile?

Ritmul cu care inima pompează sânge în întreg organismul este controlat de o structură localizată la nivelul uneia dintre camerele superioare ale inimii. Nodul sinoatrial este responsabil de transmiterea la nivelul întregii inimii a impulsurilor electrice care generează fiecare bătaie. 

Aritmia reprezintă o dereglare a ritmicității cu care inima bate. Dacă inima bate mai încet decât în mod normal (mai puțin de 60 de bătăi pe minut), aritmia poartă numele de bradicardie. În cazul în care inima bate mai rapid decât în mod normal (mai mult de 100 de bătăi pe minut), aritmia poartă numele de tahicardie.

De ce apar aritmiile?

Aritmiile sunt cauzate de modificări ale țesutului cardiac care transmite semnale electrice și este responsabil de generarea contracției musculare propriu-zise. Aceste modificări pot apărea ca urmare a unor patologii cardiace, a unor traumatisme sau pot avea cauze genetice.

Care sunt simptomele aritmiilor?

În multe cazuri, aritmiile pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome discrete ori ocazionale. Cele mai frecvente simptome asociate cu aritmiile sunt:

  • Senzația că inima a sărit o bătaie;
  • Palpitații sau senzația că inima bate foarte repede;
  • Anxietate;
  • Tulburări de vedere;
  • Durere în piept;
  • Dificultăți în respirație;
  • Pierderea cunoștinței;
  • Slăbiciune și oboseală.

Ce complicații pot apărea?

Dacă aritmiile nu sunt diagnosticate la timp și rămân netratate, pot apărea o serie de complicații, unele prezentând chiar potențial fatal. Printre acestea se numără:

  • Demența vasculară;
  • Insuficiența cardiacă;
  • Accidentul vascular cerebral;
  • Stopul cardiac.

Cum pot fi tratate aritmiile?

Primele recomandări medicale constau în adoptarea unui stil de viață echilibrat, ce poate preveni apariția unor alte patologii (de exemplu hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat) ce pot agrava prognosticul aritmiilor. Principalele modificări igieno-dietetice constau în creșterea nivelului de activitate fizică, adoptarea unei diete echilibrate, gestionarea stresului și renunțarea la fumat.

Terapia medicamentoasă se impune atât pentru controlarea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, cât și pentru prevenirea anumitor complicații.

În cazul în care terapia medicamentoasă se dovedește ineficientă sau nu este tolerată de pacient din pricina reacțiilor adverse, se poate recurge la proceduri minim invazive. Cele mai frecvente proceduri efectuate pentru tratamentul aritmiilor sunt ablația de flutter atrial sau fibrilație atrială, implantarea defibrilatoarelor, implantarea stimulatoarelor și cardioversia.

În concluzie, aritmiile reprezintă un grup de patologii cardiace ce presupun alterarea regularității sau a ritmului cu care inima pompează sângele. În absența tratamentului de specialitate, aritmiile pot conduce la complicații cu potențial fatal.

Surse informative

“Arrhythmia.” National Heart Lung and Blood Institute, U.S. Department of Health and Human Services, www.nhlbi.nih.gov/health-topics/arrhythmia. 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata