După decenii în care a făcut avere învățând companiile cum să se adapteze la fiecare nou val tehnologic – de la apariția internetului până la epoca cloud – Accenture se trezește pusă în fața propriei provocări existențiale în era inteligenței artificiale (IA) generative. Gigantul consultanței, autoproclamat drept un „motor al reinventării” pentru clienții săi, se confruntă acum cu întrebarea dificilă: cine mai are nevoie de consultanți tradiționali într-o lume în care IA poate oferi di
rect multe dintre soluțiile pe care altădată le furnizau armate de consultanți? Recent, investitorii au dat un semnal de alarmă – din februarie până acum, aproximativ 60 de miliarde de dolari au fost șterse din capitalizarea de piață a companiei, ștergând totodată și zâmbetul autosatisfăcut de pe fața conducerii. În timp ce o parte din acest declin se datorează unor factori temporari sau ciclici, problemele cu care se confruntă firma sunt mult mai profunde.
Articolul recent din The Economist, intitulat sugestiv „Who needs Accenture in the age of AI?” (Cine are nevoie de Accenture în epoca IA?), examinează în detaliu modul în care revoluția IA afectează companiile de consultanță precum Accenture. Pe baza informațiilor și datelor exacte prezentate de The Economist, vom analiza impactul IA asupra modelului de afaceri al marilor firme de consultanță, competiția emergentă în domeniu, schimbările din industrie și strategiile de adaptare adoptate de aceste companii pentru a supraviețui și prospera în noua eră digitală.
De la Internet și Cloud la era AI
Accenture, una dintre cele mai mari firme de consultanță și servicii tehnologice din lume (peste 730.000 de angajați în peste 120 de țări, la venituri anuale de zeci de miliarde de dolari), și-a construit succesul exact pe capacitatea de a ghida alte organizații prin transformări tehnologice. De-a lungul ultimelor decenii, consultanții Accenture au fost în prima linie a implementării noilor tehnologii – au ajutat companiile să treacă în online în epoca internetului, au integrat sisteme ERP complexe, au migrat infrastructuri către cloud și au condus inițiative masive de transformare digitală. Acest „know-how” de a adopta și integra tehnologia a fost marfa de bază (stock-in-trade) a Accenture și sursa profitului său.
Abordând fiecare trend tehnologic, Accenture a cultivat o reputație de partener de încredere în reinventare. Firma a crescut exponențial în anii 2010-2020, beneficiind de explozia cererii pentru digitalizare și servicii în cloud. Până recent, părea de neimaginat ca o nouă tehnologie să îi submineze poziția – dimpotrivă, fiecare inovație majoră aducea noi oportunități de afaceri pentru consultanță. Inteligența artificială generativă, însă, s-ar putea dovedi diferită. Această tehnologie nu este doar un alt instrument de implementat, ci promite să automatizeze tocmai genul de munci intelectuale și analitice pe care consultanții le prestează. În cuvintele The Economist, „după ce a făcut avere spunând altora cum să se adapteze la tehnologiile noi, firma se află acum în aceeași situație – nevoită să se reinventeze în era IA generative”.
Semnele presiunii exercitate de IA asupra Accenture au devenit vizibile. Acțiunile companiei au scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2025, pe fondul îngrijorărilor că avântul IA ar putea diminua cererea de servicii tradiționale de consultanță. De la începutul lui 2025, investitorii au redus valoarea de piață a Accenture cu circa 60 miliarde USD. Această scădere drastică – aproximativ un sfert din valoarea companiei – sugerează pierderea încrederii pieței că modelul actual de afaceri va mai livra creșterile așteptate. Desigur, o parte din declin reflectă factori temporari (cum ar fi încetinirea generală a cheltuielilor IT pe fond macroeconomic sau efectul de recul după o perioadă de hiper-cerere post-pandemie). Totuși, analiștii subliniază că există și o componentă structurală: amenințarea ca IA să perturbe fundamental industria consultanței. Altfel spus, dacă generațiile trecute de tehnologie au fost un izvor de proiecte pentru Accenture, generația actuală de IA ar putea, paradoxal, să îi răpească o parte din obiectul muncii.
Impactul IA asupra modelului de afaceri al consultanței
Modelul tradițional de afaceri al firmelor de consultanță precum Accenture se bazează pe vânzarea de cunoștințe, expertiză și timp. Marile proiecte de transformare digitală implicau, de regulă, echipe numeroase de consultanți care petreceau luni sau ani implementând sisteme software, optimizând procese și personalizând soluții tehnologice pentru companii. Această abordare, intens consumatoare de forță de muncă, genera venituri proporțional cu volumul de ore facturate și complexitatea problemelor clientului. Inteligența artificială generativă amenință să răstoarne această ecuație.
Pe de o parte, IA promite să crească radical productivitatea în dezvoltarea și implementarea soluțiilor tehnologice. Algoritmi de tip chatbot sau AI agent pot genera cod, pot configura sisteme software și chiar pot realiza analize și rapoarte într-o fracțiune din timpul necesar unei echipe umane. De exemplu, platforme enterprise precum Salesforce și SAP încep să încorporeze agenți IA semi-autonomi care pot efectua automat sarcini de configurare și suport pentru clienți – exact genul de activități pentru care odinioară companiile angajau consultanți externi. The Economist rezumă această dilema direct: „pe măsură ce agenți IA semi-autonomi se răspândesc în lume, cine mai are nevoie de consultanți?”. Dacă un sistem bazat pe IA poate diagnostica procesele interne ale unei firme, propune soluții, dezvolta și testa codul, și chiar implementa schimbările, rolul intermediar al consultanților umani riscă să fie diminuat.
Pe de altă parte, valoarea percepută a serviciilor de consultanță ar putea scădea pe măsură ce IA devine omniprezentă. Clienții se pot întreba de ce să plătească milioane de dolari unei echipe de consultanți pentru un proiect de optimizare, dacă un instrument IA poate oferi gratuit (sau mult mai ieftin) recomandări și prototipuri instantanee. Cu IA generativă capabilă să ofere răspunsuri la aproape orice întrebare în secunde, consultantul uman nu mai deține monopolul cunoștințelor. Desigur, în practică există încă diferențe majore de calitate și finețe între un chatbot și un consultant experimentat – însă dacă un director poate obține rapid o analiză preliminară de la un AI, pragul de justificare a costurilor pentru a angaja consultanți externi devine mai ridicat.
În esență, IA lovește inima modelului de business al consultanței prin aceea că automatizează o parte din munca intelectuală rutinieră (research, analiză de date, programare) pe care se baza munca de juniorat în proiecte. Firmelor ca Accenture le-ar putea fi tot mai greu să factureze sute de ore de lucru manual atunci când clientul vede că o mare parte din rezultate pot fi obținute prin automatizare. Asta nu înseamnă că cererea pentru consultanță va dispărea – însă natura sa se poate schimba, orientându-se mai mult spre strategie, creativitate și judecată de business, elemente unde oamenii (încă) excelează față de mașini. Totodată, presiunile asupra marjelor de profit pot crește: dacă proiectele devin mai scurte și mai eficiente datorită IA, consultanții vor livra mai multă valoare într-un timp mai scurt – ceea ce pentru client e ideal, dar pentru furnizor înseamnă venituri potențial mai mici, dacă structura de preț nu se schimbă. În acest sens, firmele de consultanță ar putea fi nevoite să își reinventeze modelul de monetizare, trecând de la tarife pe oră/muncă la modele bazate pe rezultate sau abonamente la platforme de soluții AI.
Deja există indicii concrete ale acestui impact disruptiv.
În raportările Accenture, ritmul noilor contracte legate strict de soluții de IA generativă a încetinit – de la circa 200 milioane $ pe trimestru anul trecut la numai 100 milioane $ în ultimele trei luni, semn că după entuziasmul inițial piața devine mai prudentă. Cu alte cuvinte, creșterea comenzilor pe segmentul de AI nu mai este exponențială, așa cum s-ar fi așteptat unii, ci dă semne de platou. Această tendință poate indica două lucruri: fie companiile ezită să se angajeze la proiecte mari de AI până nu văd clar beneficiile (limitând astfel oportunitățile pentru consultanți), fie competiția s-a intensificat și Accenture nu mai câștigă aceste contracte la fel de ușor ca înainte. În ambele cazuri, mesajul este clar – IA obligă consultanța să se adapteze, pentru că vechea rețetă nu mai aduce creșterea garantată de altădată.
Competiția emergentă în epoca AI
Un efect colateral al revoluției AI este rescrierea peisajului competițional în care operează firmele de consultanță. Dacă până recent concurenții direcți ai Accenture erau alte companii de consultanță globală (Deloitte, PwC, EY, KPMG, IBM Consulting, etc.) oferind servicii similare, acum granițele industriilor se estompează. Emerg noi competitori din zona tehnologică care intră pe teritoriul consultanței sau reduc necesitatea acesteia:
- Furnizorii de tehnologie și platforme cloud devin competitori indirecți. Giganți ca Microsoft, Google sau Amazon (AWS) nu mai oferă doar infrastructură, ci și instrumente AI gata de utilizare, adesea însoțite de servicii de asistență și know-how. De exemplu, Microsoft nu vinde doar licențe și cloud Azure, ci și pachete de servicii AI integrate (precum Copilot sau Azure OpenAI Services) care permit companiilor să implementeze soluții inteligente cu mai puțină nevoie de integratori terți. Salesforce și SAP – două platforme tradițional dependente de rețeaua de consultanți pentru implementări – au introdus generații de AI (Salesforce Einstein GPT, SAP’s AI copilots) care pot automatiza configurări și oferi recomandări out-of-the-box, intrând astfel în rolul de „consultant digital” pentru clienții lor. Practic, vendorii de software devin și consultanți, oferind direcție și suport direct prin AI, ceea ce reduce spațiul de manevră al firmelor ca Accenture.
- Startup-uri și firme specializate în AI apar pe piață, poziționându-se ca experți agili în implementarea noilor tehnologii. Aceste boutique-uri de consultanță AI, deși mai mici, pot fi atractive pentru clienți datorită expertizei de nișă și flexibilității. În plus, multe startup-uri tech oferă platforme AI self-service, unde companiile își pot construi propriile soluții fără a apela la un integrator clasic. De pildă, firme precum OpenAI (prin intermediul API-urilor GPT) sau platforme no-code cu AI integrat permit echipelor interne ale corporațiilor să dezvolte prototipuri și soluții rapide, concurând indirect cu serviciile oferite de marile consultanțe.
- Companiile de consultanță tradiționale rivale își intensifică și ele eforturile pe AI, crescând competiția. Deloitte, EY, McKinsey, BCG – cu toții investesc masiv în practici de inteligență artificială, dezvoltă alianțe cu furnizorii de tehnologie și își instruiesc personalul, astfel încât să poată revendica un rol important în transformarea bazată pe AI a clienților. The Economist notează că rivali precum IBM Consulting sau Deloitte încearcă deja să „fure” proiecte de transformare axate pe AI, concurând agresiv pentru aceleași contracte de reinventare digitală. Pe măsură ce granița dintre consultanță strategică și implementare tehnologică se estompează (toată lumea vrea acum proiecte AI), Accenture nu mai are avantajul net al scalei sau expertizei – competiția vine din toate părțile, iar clienții au mai multe opțiuni ca oricând.
- Clientul însuși devine un competitor într-o oarecare măsură, datorită AI. Prin democratizarea accesului la instrumente avansate, multe companii își construiesc capabilități interne de AI. Dacă înainte externalizau anumite proiecte din lipsă de competențe, acum își pot instrui algoritmi pe date proprii sau pot folosi servicii cloud pentru a obține rezultate fără ajutor extern. Un exemplu notabil este explozia centrelor interne de excelență în AI – corporații din toate industriile își recrutează proprie echipe de data science și AI, uneori chiar angajând foști consultanți de la firme mari, pentru a reduce dependența de consultanță externă. Astfel, ceea ce era cândva un serviciu livrat de Accenture devine o funcție internă a clientului, potențial mai ieftină și mai adaptată nevoilor sale specifice.
În acest context, The Economist sugerează că epoca IA ar putea aparține mai degrabă creatorilor de tehnologie decât intermediarilor. Deși Julie Sweet, CEO-ul Accenture, susține că rolul consultanților rămâne esențial (ea insistă că fiecare val tehnologic anterior a sporit nevoia de ghidare și că la fel se va întâmpla și cu AI), revista notează sceptic: „În pofida insistențelor doamnei Sweet, era IA probabil va aparține nu facilitatorilor tehnologiei precum Accenture, ci originatorilor acesteia”. Cu alte cuvinte, firmele care creează și dețin platformele de AI (Big Tech și inovatorii) ar putea culege partea leului din valoarea generată de revoluția AI, lăsând consultanților o felie mai mică din tort. Acesta este un semnal de alarmă strategic pentru toate marile companii de consultanță: pentru a rămâne relevante, nu pot miza doar pe rolul de integrator neutru, ci trebuie să se apropie mai mult de inovația de produs sau să creeze ele însele proprietate intelectuală în domeniul AI.
Schimbări în industrie și adaptarea consultanței la era AI
Industria consultanței se află, așadar, într-un proces de transformare internă profundă sub imperativul AI. Schimbările se văd atât în modul de operare, cât și în oferta de servicii și în structura organizațională a acestor firme:
1. Recalibrarea ofertei de servicii:
Marile firme de consultanță își repoziționează portofoliul pentru a pune AI în centru. Practic, fiecare serviciu devine un serviciu AI-augmented. Implementările ERP sau CRM tradiționale sunt acum prezentate drept proiecte de „transformare prin AI”, unde noul element este integrarea capabilităților de machine learning și automatisare inteligentă. Consultanții combină expertiza de industrie cu soluții AI pentru a oferi clienților inovație la pachet: de la chatbot-uri avansate pentru relația cu clienții, la sisteme de predicție a cererii alimentate de AI, la analize automatizate în finanțe sau resurse umane. Scopul este ca serviciile de consultanță să nu fie percepute ca un cost suplimentar, ci ca o necesitate strategică pentru a valorifica AI. În plus, apar oferte noi, de exemplu consiliere pe guvernanța AI (cum să folosești AI în mod responsabil și conform reglementărilor) sau servicii de antrenare a modelelor AI pe datele companiei client.
2. Integrarea AI în procesele interne ale consultanței:
La fel cum își sfătuiesc clienții să facă, firmele de consultanță se grăbesc să folosească IA pentru propriul lor avantaj competitiv. Accenture, de pildă, a investit puternic în instrumente interne de creștere a productivității: de la asistenți AI care îi ajută pe consultanți să redacteze mai rapid rapoarte și prezentări, la sisteme ce reutilizează cunoștințele acumulate în proiecte anterioare (knowledge management inteligent). Jumătate de milion de angajați Accenture au fost deja instruiți în utilizarea IA generative în activitatea de zi cu zi, semn al angajamentului de a transforma modul de lucru. Conducerea afirmă că dorește ca Accenture să devină „cea mai AI-enabled companie de servicii profesionale din lume”. Asta înseamnă că fiecare consultant trebuie să știe să folosească IA pentru a lucra mai eficient și pentru a livra rezultate mai rapid. Deja, proiectele se derulează diferit: ceea ce înainte dura săptămâni de analiză manuală, acum se realizează în zile sau ore cu ajutorul platformelor AI. Desigur, acest lucru ridică și întrebări – dacă munca se comprimă ca durată, cum facturezi clientului valoarea adăugată? Consultanța va trebui probabil să migreze spre un model axat pe proprietate intelectuală și soluții scalabile, nu doar pe vânzarea timpului oamenilor.
3. Reorganizarea structurală și culturală:
Poate cea mai vizibilă schimbare este reorganizarea internă a firmelor de consultanță pentru a elimina silozurile tradiționale și a crea structuri axate pe AI. Un exemplu elocvent: pe 20 iunie 2025, Accenture a anunțat o transformare majoră a modului său de operare – va combina toate cele cinci divizii de business (Strategie, Consultanță, Digital/”Song”, Tehnologie și Operațiuni) într-o singură unitate integrată, numită simbolic „Reinvention Services”. Această mișcare organizațională, care îl va avea la conducere pe un nou Chief Services Officer, vizează tocmai accelerarea livrării de soluții bazate pe AI și eliminarea barierelor interne care încetineau inovația. Practic, Accenture își propune să prezinte clienților o singură față, reunind competențele de consultanță, dezvoltare tehnologică și operațiuni într-o ofertă unificată centrată pe reinventare prin AI. Această reorganizare reflectă o tendință mai largă în industrie: granița dintre diferitele linii de servicii (strategic vs. tehnologic vs. operațional) dispare, toată consultanța devenind o consultanță de transformare totală, cu AI drept fir roșu în toate proiectele. Cultural, firmele încearcă să devină mai agile și orientate spre inovație continuă, asemănându-se mai mult cu companiile tech. Ierarhiile tradiționale se aplatizează, se formează echipe multidisciplinare centrate pe produse (product teams) și se adoptă un mod de lucru iterativ, inspirat de metodologii din dezvoltarea software.
4. Alianțe și parteneriate în ecosistemul AI:
Conștiente că nu pot concura cu Big Tech pe terenul platformelor, companiile de consultanță încheie parteneriate strânse cu furnizorii de top de AI. Accenture, de exemplu, are parteneriate strategice cu OpenAI și Microsoft (profitând de relația istorică via Avanade), cu Google Cloud (pentru care a lansat împreună o platformă numită AI Refinery menită să ajute la scalarea „creierelor digitale cognitive” ale clienților), dar și cu nenumărate startup-uri promițătoare prin intermediul diviziei sale de venture. Investițiile în companii ca Writer (platformă de generare de conținut bazată pe AI) arată determinarea Accenture de a avea acces la cele mai noi instrumente AI și de a le integra rapid în oferta sa. Prin aceste alianțe, consultanții se poziționează ca integratori privilegiați ai noilor tehnologii, asigurând clienții că vor primi soluțiile AI cele mai avansate, validate de parteneriatele cu creatorii lor. Totodată, parteneriatele permit firmelor ca Accenture să influențeze dezvoltarea viitoarelor produse AI astfel încât să corespundă nevoilor din teren. În esență, consultanța devine un hub în ecosistemul AI, conectând clienții cu cele mai potrivite soluții tehnologice și adăugând un strat de personalizare și expertiză de domeniu peste acestea.
5. Focus pe rezultate și valoare adăugată demonstrabilă:
Pe măsură ce AI ridică așteptările clienților pentru viteza și impactul proiectelor, consultanții sunt nevoiți să își asume mai direct răspunderea pentru rezultate. Viitorul model de succes pare să fie cel în care firma de consultanță devine un partener de transformare cu partajarea riscurilor – de exemplu, proiecte plătite în funcție de economiile generate de AI sau de creșterea obținută, mai degrabă decât tarif fix. Acest lucru schimbă mentalitatea tradițională: accentul se mută de la producerea de rapoarte la obținerea de schimbări concrete în operațiunile clientului. IA, cu capacitatea sa de a oferi rapid indicatori și măsurători, va face și mai transparent dacă un consultant aduce valoare reală sau nu. Astfel, întreaga industrie se vede împinsă spre mai multă responsabilizare și orientare spre performanță. Firmele care pot combina talentul uman (în creativitate, empatie, strategie) cu puterea IA (în viteză, analiză de volum mare de date, automatizare) și care își leagă succesul de cel al clientului vor fi cele care vor prospera. Cele care nu reușesc să demonstreze clar de ce serviciile lor merită în era AI riscă să piardă teren sau chiar să fie eliminate. După cum concluzionează The Economist, pentru consultanți „reinventarea nu mai este opțională” – ei înșiși trebuie să se transforme sau riscă să devină redundant într-o lume reinventată de inteligența artificială.
Transformările generate de inteligența artificială reprezintă simultan cel mai mare test și oportunitate pentru companii de consultanță precum Accenture. Pe de o parte, IA le amenință modelul tradițional de afaceri, reducând nevoia de intermediere umană în unele domenii și atrăgând noi competitori din afara sferei obișnuite. Pe de altă parte, aceeași tehnologie le oferă consultanților instrumente fără precedent pentru a-și extinde capabilitățile și a livra valoare mai mare clienților decât oricând înainte. Accenture se autointitulează „partenerul de reinventare” al clienților – însă acum se vede obligată să se reinventeze pe sine însăși. Printre măsurile concrete se numără reorganizarea radicală a companiei pentru a îmbrățișa AI-ul în toate liniile de servicii, investiții de miliarde de dolari în tehnologie și training (instruirea a ~500.000 de angajați în competențe AI) și parteneriate strânse cu liderii din domeniul tech, toate având scopul de a repoziționa Accenture ca jucător relevant în era inteligenței artificiale.
Rămâne însă întrebarea-cheie: vor reuși consultanții să rămână indispensabili în noua epocă dominată de algoritmi inteligenți? Experții citați de The Economist sugerează că echilibrul de putere se deplasează – spre creatorii de tehnologie și spre clienții care o stăpânesc, în defavoarea intermediarilor tradiționali. Totuși, istoria tehnologică arată că adaptabilitatea este cheia supraviețuirii. Accenture și competitorii săi par conștienți de provocare și se străduiesc să integreze IA în ADN-ul lor. În loc să fie „înlocuiți” de AI, consultanții încearcă să devină maeștri ai AI – ghizii necesari pentru a naviga complexitatea implementării IA la scară largă, a gestiona schimbările organizaționale și a asigura că tehnologia livrează beneficii reale și etice.
În concluzie, cine are nevoie de Accenture în epoca AI? Probabil acele organizații care au la fel de mare nevoie de creativitate, context și expertiză umană pe cât au de puterea brută a datelor și algoritmilor. Pentru astfel de clienți, o firmă ca Accenture – reinventată și re-însuflețită de AI – poate fi în continuare un partener valoros, capabil să unească cele mai bune calități ale omului și mașinii. Însă drumul înainte nu este lipsit de obstacole: consultanța trebuie să dovedească clar relevanța sale în noua paradigmă. Aceasta este „cea mai dificilă misiune de reinventare de până acum” pentru reinventorii profesioniști, iar modul în care giganții consultanței vor răspunde acestui test va redefini viitorul întregii industrii.
