Conflictul dintre SUA, Israel și Iran se dovedește a fi un dezastru climatic. O primă analiză a costurilor de mediu arată că bombardamentele din primele 14 zile au generat deja 5 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră. acest război epuizează bugetul global de carbon mai repede decât 84 de țări la un loc.
Un pas spre o planetă mai fierbinte
În timp ce avioanele de luptă, dronele și rachetele distrug infrastructura și ucid mii de oameni, impactul asupra mediului este devastator. „Fiecare atac cu rachete reprezintă un pas în plus către o planetă mai fierbinte și mai instabilă, iar nimic din toate acestea nu sporește siguranța nimănui”, a declarat Patrick Bigger, director de cercetare la Institutul pentru Climă și Comunitate și coautor al analizei. Acesta a adăugat o perspectivă și mai sumbră. „Fiecare incendiu la o rafinărie și fiecare atac asupra unui petrolier ne reamintesc că geopolitica bazată pe combustibilii fosili este incompatibilă cu o planetă locuibilă. Acest război demonstrează, încă o dată, că cea mai rapidă cale de a agrava criza climatică este aceea de a permite intereselor din sectorul combustibililor fosili să dicteze politica externă”.
Clădirile distruse, principala sursă de poluare
Axa SUA-Israel a anunțat bombardarea a mii de ținte în Iran, în timp ce Israelul a lovit alte sute de ținte în Liban. Cel mai mare element al costului estimat al emisiilor de carbon îl constituie clădirile distruse. Pe baza rapoartelor organizației umanitare Semiluna Roșie Iraniană, care indică avarierea a aproximativ 20.000 de clădiri civile, analiza estimează că emisiile totale din acest sector se ridică la 2,4 milioane de tone de echivalent CO2 (tCO2e).
Combustibilul reprezintă al doilea element ca importanță, mai ales că bombardierele grele americane zboară chiar și din vestul Angliei pentru a efectua raiduri. În primele 14 zile, aeronavele, navele și vehiculele de sprijin au consumat între 150 și 270 de milioane de litri de combustibil, generând emisii totale de 529.000 tCO2e.
Ploaia neagră deasupra Teheranului
Una dintre cele mai șocante imagini ale războiului a fost cea a norilor întunecați și a ploii negre care a căzut peste Teheran. Asta după ce Israelul a bombardat patru depozite majore de combustibil din jurul orașului, provocând incendierea a milioane de litri de combustibil. Analiza estimează că între 2,5 și 5,9 milioane de barili de petrol au fost arși în acel atac și în lovituri similare, emițând aproximativ 1,88 milioane de tone de CO2e.
Cifrele sunt, pe bune, șocante.
La aceste emisii se adaugă echipamentul militar distrus. În primele 14 zile, SUA au pierdut patru aeronave, în timp ce Iranul a pierdut 28 de aeronave, 21 de nave militare și aproximativ 300 de lansatoare de rachete, generând emisii de carbon încorporat de 172.000 tCO2e. Iar bombele, rachetele și dronele au contribuit cu aproximativ 55.000 tCO2e, având în vedere că SUA și Israelul au bombardat peste 6.000 de ținte, iar Iranul a ripostat cu circa 1.000 de rachete și 2.000 de drone.
Emisii anuale cât ale Kuweitului
În total, primele două săptămâni ale conflictului au dus la emisii de 5.055.016 tCO2e. Proiectat la nivel anual, ritmul actual ar duce la 131.430.416 tCO2e, cam la fel de mult cât o economie de dimensiuni medii, cu consum intens de combustibili fosili, precum Kuweitul. Fred Otu-Larbi, autorul principal al studiului, de la Universitatea de Energie și Resurse Naturale din Ghana, a avertizat: „Ne așteptăm ca emisiile să crească rapid pe măsură ce conflictul avansează, în principal din cauza ritmului alarmant cu care instalațiile petroliere sunt ținta atacurilor. Cu toții va trebui să trăim cu consecințele climatice.”
Nimeni nu știe cu adevărat care sunt costurile, de aceea studii precum acesta sunt atât de importante. „Nu ne putem permite să consumăm emisiile anuale ale Islandei în doar două săptămâni”, a concluzionat Otu-Larbi.
Un război pentru combustibili fosili
Dar v-ați întrebat vreodată cât de repede se consumă bugetul de carbon al planetei? Oamenii de știință au estimat în iunie anul trecut că mai putem emite gaze cu efect de seră echivalente cu 130 de miliarde de tone de CO2 pentru a avea o șansă de 50% de a menține încălzirea sub 1,5 grade Celsius. La ritmul actual de 40 de miliarde de tone de CO2e pe an, acest buget se va epuiza până în 2028.
Numai că întreruperea aprovizionării cu combustibili fosili cauzată de război va duce, cel mai probabil, la intensificarea forajelor. Patrick Bigger a afirmat că „Din punct de vedere istoric, fiecare șoc energetic provocat de SUA a fost urmat de o creștere a numărului de noi foraje, de noi terminale de GNL și de noi infrastructuri pentru combustibili fosili. Acest război riscă să consolideze o nouă generație de dependență de carbon. Acesta nu este un război pentru securitate. Este un război pentru economia politică a combustibililor fosili – iar cei care plătesc prețul sunt civilii iranieni și comunitățile clasei muncitoare din întreaga lume.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaSenatul a votat decontarea investigațiilor pentru șase grupe de pacienți. Proiectul nu se aplică încă
News24Bugetul pentru 1.000 km pe benzină ajunge la 608 lei la prețurile din săptămâna de 12 octombrie 2026
Dolce SportLisandro Martinez reproșează șefilor lui Manchester United transferurile după 0-2 cu Atlético Madrid
GetPonyPrimăria poate dubla impozitul auto în 2026. Ce înseamnă pentru o electrică și o mașină pe benzină de 1.598 cmc
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaCum alegi culorile hainelor pentru birou sau o întâlnire și ce pot transmite verdele, albastrul și violetul
