Adio, drumuri la ghișeu. Anaf a lansat serviciul online pentru 5 noi declarații fiscale
București, 5 martie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, lansarea unui nou serviciu în cadrul Spațiului Privat Virtual (SPV) care permite depunerea online a cinci noi declarații fiscale, eliminând astfel necesitatea deplasării la ghișee pentru sute de mii de contribuabili. Măsura, parte a strategiei de modernizare a administrației fiscale, vizează reducerea birocrației și eficientizarea interacțiunii dintre stat și cetățean.
Anunțul vine într-un moment critic pentru parcursul digital al României. În timp ce instituții precum ANAF fac pași punctuali înainte, imaginea de ansamblu, conturată de un raport recent al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), este una îngrijorătoare. Cifrele arată că România nu doar că se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la majoritatea capitolelor ce țin de digitalizare, dar și-a asumat pentru 2030 ținte mai modeste decât media europeană de astăzi. Practic, ne propunem să ajungem în patru ani acolo unde alții erau deja ieri.
Radiografia unui decalaj uriaș
Strategia europeană, cunoscută sub numele de Deceniul Digital, stabilește obiective clare pentru 2030, menite să transforme fundamental societatea și economia. Doar că foaia de parcurs a României, analizată de experții CRPE, pare mai degrabă o resemnare decât un plan de bătaie.
Cifrele sunt grăitoare:
- Competențe digitale de bază: Doar 27,7% dintre români pot naviga online, recunoaște o știre falsă sau folosi un document digital. Media UE este de 55,6%. Ținta Europei pentru 2030 este de 80%, în timp ce România și-a propus să atingă un modest 50%.
- Digitalizarea afacerilor: La capitolul tehnologii esențiale, prăpastia se adâncește. Doar 15,5% dintre firmele românești folosesc servicii cloud, față de o țintă UE de 70%. România vrea să ajungă la 40%. La utilizarea Big Data, scorul este de 5% (România) față de o țintă UE de 75% (România țintește 15%).
- Servicii publice online: Suntem puțin peste 50% la nivel de digitalizare a administrației, în condițiile în care obligația europeană este de 100% până la finalul deceniului.
Lansarea celor cinci noi declarații online de la ANAF, deși un pas în direcția corectă, pare o picătură într-un ocean. Alexandru Damian și Doriana Gheorghe, autorii raportului CRPE, avertizează că pentru multe dintre obiectivele naționale, chiar și cele modeste, nu există un plan clar și coerent care să garanteze atingerea lor.
Trei frâne de mână trase simultan
De ce bate România pasul pe loc? Experții consultați în cadrul dezbaterii CRPE au identificat trei blocaje majore care împiedică orice progres real: lipsa de viziune politică, o arhitectură instituțională ineficientă și o problemă profundă de mentalitate.
„Știam că UE va renunța la DESI, acel index care ne arăta mereu că suntem pe ultimul loc. Era un fel de cartonaș galben pentru politicieni. Acum, fiecare țară își propune propriul plan. Și cum îl faci, în lipsa unor ambiții politice foarte mari? Îl faci cu ce ai la îndemână. Ai proiectele în derulare, prin PNRR. Și ai realitatea: că n-o să atingi țintele alea până în 2030.”
– Radu Puchiu, expert în e-guvernare
A doua frână este una instituțională. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), instituția care ar trebui să coordoneze acest efort național, are mâinile legate. Andrei Niculae, vicepreședintele ADR, a explicat plastic situația: „Statul român e alcătuit într-o manieră verticală. Ministerul Sănătății se ocupă de Sănătate, de sus până jos. Or, noi, ADR, acționăm eminamente orizontal. Nu le vindem ceva, hardware sau software. Trebuie să colaborăm. Problema este că avem putere limitată de impunere, de coordonare, de tragere la răspundere.”
În fine, al treilea și poate cel mai greu de depășit obstacol este cel uman. Victoria Dumitru, managerul programului Digitaliada, vorbește despre o „problemă de mentalitate a profesorului”. Chiar și cadrele didactice tinere folosesc la fel de puțină tehnologie la clasă precum cele cu vechime. Povestea cea mai tristă este cea a echipamentelor de ultimă generație care zac nefolosite. „Sunt comunități care țin dispozitivele în dulap”, spune Dumitru, oferind exemplul unor ochelari VR, meniți să le ofere elevilor călătorii virtuale la Luvru, care adună praf pentru că nimeni nu face efortul de a-i folosi.
Ce urmează: o șansă la revizuire
Vestea bună, dacă poate fi numită așa, este că România are șansa să prezinte în cursul acestui an, 2026, un plan național revizuit. Este o oportunitate de a corecta țintele, de a stabili planuri clare și, mai ales, de a arăta o viziune reală, centrată pe nevoile concrete ale cetățenilor și economiei, nu doar pe bifarea unor obligații europene.
Până atunci, fiecare serviciu nou digitalizat, precum cel anunțat azi de ANAF, rămâne un succes izolat. Un pas înainte într-o cursă în care, per total, rămânem tot mai mult în urmă. Iar ochelarii VR din dulapurile școlilor rurale stau mărturie tăcută a unei promisiuni pe care, ca țară, riscăm să o ratăm complet: cea a unei vieți mai simple, mai eficiente și mai prospere, cu ajutorul tehnologiei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCât înseamnă alimentarea pentru 1.000 km în România, la prețurile săptămânii din 12 octombrie 2026
BravonetProcurorii au dispus control judiciar pentru Toma Cuzin după accidentul produs cu permisul suspendat
LylaMihail Pautov recomandă consult medical pentru tusea care depășește opt săptămâni
Revista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de rău
News24Explozia pornită de la o butelie a lăsat trei case distruse și un bărbat cu arsuri grave
Dolce SportReal Madrid a întors scorul de la 1-3 la Roma și a luat trei puncte în Liga Campionilor
