70 de ani de la luptele de eliberare a teritoriului naţional (23 august – 25 octombrie 1944)

23 August 1944: O Zi Decisivă în Istoria României

Proclamația Regelui Mihai și Schimbările Politice

Pe 23 august 1944, regele Mihai I a emis o proclamație istorică prin care anunța ieșirea României din războiul împotriva Națiunilor Unite și alăturarea țării la coaliția antihitleristă. Această decizie a marcat nu doar o schimbare de direcție militară, ci și modificări semnificative în conducerea politică a națiunii, culminând cu formarea unui nou guvern.

Mobilizarea Forțelor Armate

În perioada septembrie-octombrie 1944, România a menținut un efectiv mediu de aproximativ 600.000 de militari activi pe fronturile din Transilvania, Crișana și Banat. În cadrul operațiunilor destinate eliminării forțelor horthyste și hitleriste din nord-estul țării, Armata Română a desfășurat un contingent format din 28 de divizii, un corp aerian și două brigăzi de artilerie antiaeriană.

Pierderi Umane și Victoriile Obținute

Între 1 septembrie și 25 octombrie 1944, trupele române au suferit pierderi semnificative: aproximativ 49.744 de soldați au fost morți, răniți sau dispăruți. În contrast, inamicul a avut pierderi estimate la circa 21.434 militari. În ciuda provocărilor întâmpinate în fața unui adversar bine pregătit militarmente, Armata Română a reușit să elibereze nu mai puțin de 872 localități inclusiv opt orașe importante precum Cluj-Napoca şi Oradea.

Crearea Frontului Estic

La sfârșitul lunii august același an, România a stabilit un nou front împotriva Axei în estul Europei care se întindea pe o lungime de aproximativ 900 km. Acest front unic s-a dovedit esențial pentru desfășurarea ulterioară a ofensivei generale pentru eliberarea părții nord-estice a țării.

Etapele Ofensivelor Militare

Acțiunile militare pentru recuperarea teritoriului național s-au desfășurat în două etape distincte: prima între perioada dintre începutul lunii septembrie până pe data de 20 ale aceleași luni; cea de-a doua etapă având loc între data menționată anterior până la sfârșitul lui octombrie.

Strategia Comandamentului Militar Național

Comandamentul militar român s-a concentrat asupra importanței strategice oferite prin capul de pod transcarpatic menținut cu succes pe parcursul conflictului. Aceasta zonare geografică permitea concentrarea eficientizată atât pentru forțele proprii cât și pentru cele sovietice.

Primele Înaintări Ale Armatei Române

Ofensiva majoritar română din Podișul Transilvaniei s-a declanșat dimineața zilei de9 septembrie cu atacuri coordonate ce vizau flancurile interioare ale trupelor aflate sub comanda Corpului VI Armatã şi Corpului VI Teritorial pe axele Târnave-Ludu ș respectiv Aiud-Turda.

În urma acestor manevre tactice eficiente realizate până la mijlocul lunii septembrie armata română reu șea să ajungã la râurile Mureş şi Arieş iar Divizia II Munte îndeplinea misiuni sub comanda sovieticilor asigurând flancurile necesare avansării trupelor proprii.

Contraofensiva decisivã

Pe data de9 septembrie ,Armata IV Română inițiază contraofensiva ce avea ca scop distrugerea capetelor du șmane situate sud-vest fațăde râurile Mureş şi Arieş .Aceasta acţiune strategicã va deschide calea spre ofensiva finalã programată pentru luna următoare .

Concomitent ,Armata I Românã se angajează într-o serie complexǎde lupte ce aveau rol crucialîn stoparea înaintarii inamicului spre defileurile Cri şurilor si Mure şului .

Structura Armatei Române în Timpul Ofensivelor din 1944

În perioada de intensificare a conflictelor din 1944, Armata Română a fost organizată în diverse corpuri și divizii, având un efectiv total de aproximativ 73.844 militari. Comandamentul Armatei I, inițial situat la Sibiu și ulterior mutat la Deva pe 7 septembrie, coordona școlile și unitățile militare din zona sa de responsabilitate. Corpul 7 teritorial era compus din șase divizii: două de munte (2 și 3), una pentru infanterie-instrucție, una de cavalerie-instrucție și alte regimente.

Comandamentul Armatei a IV-a Române

Sub conducerea generalului Gheorghe Avramescu, care a preluat comanda pe 4 septembrie, Armata IV-a dispunea de peste 113.000 de soldați. Aceasta includea Corpul de Munte și Corpul VI teritorial, desfășurate în sud-estul Transilvaniei pentru acoperirea frontului.

Luptele Intense pe Front

Luptele au atins un nivel extrem de violent în zonele Dealului Sângeorgiu și Viișoara până la sfârșitul lunii septembrie. Aceste confruntări s-au soldat cu pierderi semnificative: peste 550 morți și mai mult de 3.800 răniți. Pe data de 23 septembrie, după o pregătire artileristică ce a durat aproximativ o jumătate de oră, ofensiva armatei române s-a extins pe întreg frontul.

Rezultatele Ofensivelor Din Podișul Transilvaniei

Între perioada dintre începutul lunii septembrie până la începutul lui octombrie s-au obținut rezultate notabile prin acțiunile desfășurate în Podișul Transilvaniei. Armata IV-a a reușit să respingă forțele inamice care pătrunseseră între râurile Mureș și Arieș iar trupele române au stabilit capete de pod importante în zonele Târgu Mureș, Cipău sau Iernut-Deal Sângeorgiu.

Avansarea Corpului Montan

Pe flancurile drepte ale armatei IV-a, Corpul montan a continuat înaintarea spre Sfântu Gheorghe-Odorhei-Târgu Mureș pentru eliminarea inamicilor din sud-est-ul Transilvaniei. După o ofensivă declanşată pe data de 7 septembrie, batalioanele vânători au reușit să elibereze oraşul Sfântu Gheorghe – prima localitate românească recuperată după patru ani sub ocupație horthystă.

Acțiuni Succesive ale Detașa mentelor Românești

În paralel cu luptele principale ale armatei IV-a s-au desfăşurat acţiuni importante şi din partea Detaşamentului grănicerilor moldoveni care au luptat pentru degajarea văii Moldovei şi Diviziei103 munte împotriva inamicilor aflaţi pe valea Trotuşului între august şi sfârşitul lui septembrie.

La finalizarea acestei etape cruciale din eforturile naţionale se estimează că victoria grănicerilor români s-a realizat cu costuri umane semnificative: peste 287 morţi şi mai mult decât830 răniţi; totodată fiind capturati mulţi soldaţi germani şi confiscând echipamente militare considerabile.

Această etapizare strategicã va continua pânã la finalizarea eliberării teritoriale naţionale prevazutã pentru datade25 octombrie1944.

Eliberarea Carei și sfârșitul dictatului de la Viena

La 25 octombrie 1944, localitatea Carei a fost eliberată, marcând o etapă crucială în operațiunile armatei române pe frontul de est. Această acțiune a dus la eliminarea definitivă a dictatului fascist impus de Viena pe 30 august 1940.

Operațiuni militare extinse în Transilvania și Banat

Operațiunile de eliberare s-au desfășurat atât în Podișul Transilvaniei, cât și în regiunile Banat, Crișana și Maramureș. Armatele României I și IV au colaborat cu forțele sovietice din cadrul Frontului 2 Ucrainean. Aceste acțiuni sunt cunoscute sub denumirea de „operația Debrețin”. După respingerea atacurilor inamicului hitleristo-horthyst din Banat și Crișana, controlul inamic asupra vestului României s-a restrâns la zona Oradea-Salonta.

Ofensiva spre Oradea

Pe 6 octombrie, o grupare operativă formată din Divizia III Munte, Divizia „Tudor Vladimirescu”, Divizia 337 Infanterie Sovietică și Brigada VI Moto Sovietică a inițiat ofensiva către Oradea. Eliberarea orașului pe 12 octombrie a generat un sentiment pozitiv printre trupe și a fost bine primită de opinia publică.

Începutul operației Cluj

Pe 8 octombrie, comandantul Armatei IV Române a dat ordin pentru un atac general ce urma să înceapă pe dimineața zilei de 9 octombrie. Aceasta marca începutul operației „Cluj”, având ca obiectiv strategic eliberarea completă a părții nord-vestice a Transilvaniei încă sub ocupație horthysto-hitleristă.

Trei faze ale ofensivei românești

Acțiunile ofensive au fost structurate în trei faze distincte:

1. Faza I (9-13 octombrie): Trupele române au reușit să rupă apărarea inamicilor pe linia de contact, avansând spre valea Someșului Mic.

1. Faza II (14-20 octombrie): A avut loc distrugerea rezistențelor inamice din munții Meseș și Faget.

1. Faza III (21-25 octombrie): Scopul acesteia era distrugerea forțelor inamice din zonele orașelor Carei și Satu Mare; aceasta s-a finalizat cu depasirea frontierei româno-ungare la data de 25 octombrie.

Bucuria națională după eliberare

Anunțul finalizării eliberării teritoriale naționale a stârnit o imensă bucurie printre cetățeni; presa vremii reflectând acest sentiment generalizat. Ziarul „Libertatea” sublinia într-un editorial că Ardealul este acum unit iar granițele arbitrare nu mai separau pământurile pentru care strămutații au luptat cu dârzenie.

Data de 25 octombrie este celebrată ca Ziua Armatei Române.

România va continua să participe activ la războiul antifascist până pe data de 12 mai 1945, când soldații români vor colabora cu armata sovietică pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.(Agenția Națională de Presă AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyȘofer de 97 de ani, depistat în Argeș cu permisul suspendat și alcool la volan. A primit amendăBravonetRecenzia spune că filmul „Look Back” devine un omagiu emoționant adus prietenieiLylaUn studiu din Melbourne leagă controlul țânțarilor de un risc cu 83% mai mic de ulcer Buruli la locuitoriRevista IoanaPersonalul medical școlar rămâne prea puțin pentru aproximativ 17.000 de unități de învățământ din RomâniaNews24Getafe-Celta Vigo 1-1, după golurile lui Satriano și Starfelt. Celta nu a profitat de omul în plusDolce SportGetafe-Celta Vigo 1-1. Galicienii rămân fără victorie, deși au jucat cu om în plus din minutul 68