“Am considerat esențial să formăm un nou grup de lucru dedicat atragerii fondurilor structurale și de coeziune, având ca scop reunirea tuturor părților interesate (fie că au depus deja proiecte sau intenționează să facă acest lucru) și stabilirea unei legături cu instituțiile responsabile de gestionarea finanțărilor din fonduri europene.
Ne dorim consolidarea relațiilor între membrii Camerei și sprijin reciproc”, a declarat Mircea Dan Farcaș, președintele Secțiunii Servicii din cadrul CCIB, conform unui comunicat emis vineri.
Această inițiativă de lobby a fost înființată în cadrul Secțiunii Servicii a Camerei bucureștene ca răspuns la nemulțumirile exprimate de antreprenori cu privire la procesul de evaluare a proiectelor propuse.
În timpul Adunării Generale a Secțiunii, Pavel Marculet, director al firmei de consultanță Omicron, a subliniat: “Multe IMM-uri suferă din cauza deciziilor nejustificate luate de comisiile care evaluează proiectele. Dacă nu ne implicăm activ în Comitetul de monitorizare al fiecărei unități de management unde avem reprezentanți, nu vom reuși să schimbăm nimic.”
O altă preocupare majoră pentru membrii CCIB este modul în care se desfășoară activitatea cercetării în România.
“Țările dezvoltate au crescut bugetele destinate cercetării cu 50% sau chiar le-au dublat în unele cazuri. Este bine cunoscut faptul că implementarea rezultatelor cercetării poate reprezenta o soluție viabilă pentru depășirea crizei,” afirmă prof. univ. dr. ing. Gheorghe I. Gheorghe, director general al Institutului Național de Mecatronica și Tehnica Măsurării și lider al grupului dedicat problemelor cercetării-dezvoltării-inovării din cadrul Secției Servicii a CCIB.
Astfel, grupul condus de Gheorghe I. Gheorghe va dezvolta o serie de documente menite să susțină necesitatea continuării proiectelor dedicate cercetării, mai ales prin intermediul programelor naționale.
Conform opiniei directorului general al Institutului Național de Mecatronica și Tehnica Măsurării, stagnarea acestor inițiative în 2009 ar echivala cu o regresie tehnologică ce ar putea duce România cu 5-10 ani în urmă.”
