Turismul Oenologic în Județul Alba: O Tradiție cu Potențial
Promovarea Vinurilor Locale ca Element de Identitate
Județul Alba, recunoscut pentru potențialul său vitivinicol și tradițiile îndelungate în domeniu, își propune să dezvolte turismul oenologic ca parte integrantă a ofertei turistice. Autoritățile locale consideră că vinurile din această regiune vor juca un rol crucial în conturarea identității județului pe harta turistică a României.
Inițiative pentru Impulsionarea Viticulturii
În urmă cu șapte ani, s-a înființat Asociația „Țara Vinului”, având ca obiectiv principal promovarea turismului prin sprijinirea vitiviniculturii. Inspirată de conceptul „Drumului vinului” din cadrul Ansamblului Regiunilor Europene Vitivinicole, asociația a creat un traseu dedicat care permite vizitatorilor să descopere podgoriile și producătorii locali.
Drumul Vinului: Un Traseu Tematic
Acest traseu este marcat prin panouri informative care subliniază valorile naturale și culturale ale zonei, incluzând vii deschise publicului și exploatații agricole. Președintele Asociației „Țara Vinului”, Ioan Stanciu, afirmă că județul va beneficia în următorii ani de crame modern amenajate pentru primirea turiștilor. De asemenea, el menționează interesul crescut al turiștilor din Ungaria pentru cramele micilor producători din zona Aiud.
Puncte de Atracție Turistică
Un exemplu notabil este centrul de degustare inaugurat la Bucerdea Vinoasă, situat într-o pivniță istorică datând din 1760 și 1898. Aici sunt prezentate vinurile micilor producători membri ai asociației.
Istoricii subliniază că vița-de-vie era cultivată încă din antichitate pe dealurile adiacente Bucerdea Vinoasă și Cricău. Consumul de vin era documentat chiar în tabelele cerate descoperite la Alburnus Maior, iar minerii din regiunile aurifere consumau vinuri provenite din podgoriile Apulum (actuala Alba Iulia).
Continuitatea Viticulturii după Dacia Romanizată
Viticultura a continuat să fie practicată după retragerea romanilor din Dacia. Documentele istorice atestă faptul că regele Andrei al II-lea al Ungariei le oferea privilegii sașilor colonizați la Ighiu și Cricău privind viile cultivate.
În secolul al XVI-lea, cronicarul Veracsics menționa calitatea superioară a vinurilor produse aici comparativ cu cele italienești. La mesele princiare organizate la Alba Iulia erau servite exclusiv vinuri autohtone provenind din satele vecine.
Proces Tradițional de Vinificație
Vinificația tradițională începea cu strângerea strugurilor într-un sac special numit „sac de călcat”, utilizat împreună cu teascul pentru extragerea mustului. Acesta era apoi fermentat până când se limpezea înainte de a fi transferat în butoaie curate.
Proprietarii mari aveau pivnițe subterane elaborate unde procesau strugurii; culesurile erau celebrate prin petreceri numite hăidau care aduceau comunitatea împreună înaintea muncilor câmpenești.
Astfel, județul Alba se pregâtește să devină o destinație importantă pe harta turismului oenologic românesc datorită bogatelor sale tradiții viticole și inițiativelor recente menite să atragă vizitatori pasionați de cultura vinurilor.
Tradiția viticolă din județul Alba: O istorie bogată și diversificată
Podgoriile de renume ale Transilvaniei
Județul Alba se mândrește cu patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania: Alba (Țara Vinului), Aiud, Sebeș-Apold și Târnave. Aceste regiuni viticole au o tradiție îndelungată în cultivarea viței de vie, contribuind semnificativ la patrimoniul cultural și economic al zonei.
Podgoria Alba: Inima viticulturii transilvănene
Podgoria Alba, cunoscută sub denumirea de „Țara Vinului” datorită influenței sașilor, se află în centrul Transilvaniei. Aceasta se întinde pe o suprafață de peste 470 de hectare, urmând cursul Mureșului între Vințu de Jos și Stremț. Regiunea oferă numeroase opțiuni pentru cazare și degustare a vinurilor locale.
Istoria viticulturii în această zonă datează încă din perioada Daciei. Conform geografului antic Strabon, marele preot Deceneu a încercat să limiteze consumul vinului printre daci prin tăierea viilor. Cu toate acestea, măsurile nu au dus la dispariția completă a culturii viței de vie.
Impactul roman asupra viticulturii dacice
Romanii au revitalizat cultura vinului în Dacia prin introducerea unor soiuri noi și tehnici avansate de vinificație. Dovezi arheologice precum mese din piatră pentru presarea strugurilor sau altare votive dedicate zeului Silvanus atestă importanța acestei ocupații în viața comunităților antice.
Odată cu stabilirea Episcopiei Catolice a Transilvaniei la Alba Iulia și colonizarea germanilor la Cricău și Ighiu, podgoria a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Coloniștii germani beneficiau de scutiri fiscale pentru produsele lor viticole, stimulând astfel cultivarea viței.
Documente istorice relevante
Un document din 1255 menține scutirea coloniștilor sași față de impozitele pe vinuri: „Poruncim cu tărie tuturor ca… nimeni să nu cuteze a lua vreo vamă”. Această reglementare sugerează că sașii au contribuit activ la îmbunătățirea practicilor viticole existente.
Martin Opitz, profesor al Academiei Obște din Alba Iulia între 1622-1623, descria calitatea superioară a vinurilor locale precum Fetească albă sau Riesling italian. Aceste aprecieri subliniază renumele podgoriei pe plan regional.
Podgoria Târnave: O noua eroinie în lumea vinurilor
Podgoria Târnave este cea mai extinsă dintre toate regiunile menționate anterior, acoperind peste 2.500 hectare pe văile Târnavei Mari și Mici. Atestările istorice referitoare la cultura vițezei aici sunt mai recente comparativ cu cele ale podgoriei Alba; primele dovezi documentate fac referire la dijmele datorate Episcopiei Romano-Catolice încă din anul 1283.
Această diversitate istoric-cultural-viticultural face ca județul Alba să fie un punct important pe harta turismului enologic românesc contemporan.
Istoria viticulturii în zona Târnave: De la donații medievale la investiții moderne
O moștenire istorică
Pe 15 iulie 1347, comitele Nicolae a donat capitlului din Alba Iulia satul Boia Mare, situat lângă Târnava Mare, împreună cu moara și toate folosințele aferente. Această acțiune subliniază importanța viticulturii în regiune încă din perioada medievală.
Cererea de mărturie pentru hotărnicia moșiei Sîncel
La data de 2 iulie 1347, Petru a solicitat capitlului să trimită un martor pentru a clarifica limitele moșiei Sîncel. Aceasta era necesară pentru refacerea semnelor de hotar deteriorate. Se menționează că traseul hotarului pornea dinspre Blaj și se îndrepta „printre vii înspre apus”, urcând pe un deal.
Plângeri ale Capitlului Transilvaniei
În anul 1432, Capitlul Transilvaniei s-a adresat regelui cu o plângere referitoare la domeniul Cetății de Baltă. Se susținea că Nicolae de Chaak instiga supușii să nu ducă dijma vinului conform obiceiurilor stabilite, ci să lase mustul în viile lor.
Evoluția viticulturii moderne
Înființarea stațiunii viticole Blaj
Viticultura din zonă a intrat într-o nouă etapă odată cu deschiderea stațiunii viticole de la Blaj în 1949, pe vechile proprietăți ale lui Ambrosie, un cultivator renumit din Crăciunelul de Jos și Mediaș.
Investiții semnificative în vinificație
În anul 1963 s-a construit complexul de vinificație Bălcaciu, prima cramă industrializată din România. Între anii 1972-1974 s-a realizat un nou complex similar la Jidvei.
Podgoria Târnave: Soiuri și producători importanți
Podgoria Târnave se remarcă prin cultivarea unor soiuri precum Fetească Regală, Riesling Italian și Sauvignon Blanc. SC Jidvei SRL este unul dintre cei mai mari producători locali care a investit zeci de milioane de euro în modernizarea proceselor sale tehnologice după privatizare.
Transformarea post-privatizare
Dupã privatizarea fostului IAS in1999 si preluarea sa de către familia Necșulescu au fost investite peste 13 milioane euro pentru replantarea viilor îmbatrânite si retehnologizarea cramelor existente. Aceste eforturi au transformat compania într-un angajator major al județului.
Fonduri europene și dezvoltare continuu
Aderarea României la Uniunea Europeanã a facilitat accesarea fondurilor europene care au accelerat modernizarea sectorului viticol local. Între anii 2007-2010 s-au realizat investiții ce depasesc suma totalã de 30 milioane euro in replantări şi extinderea capacităților existente.
Viitor promițător pentru podgorie
Astazi compania detine peste 2000 hectare cultivate predominant cu soiuri albe autohtone si internationale iar avansurile tehnologice permit plantări chiar si in zone montane superioare celor obișnuite anterior.
Vinurile produse aici sunt recunoscute internațional prin multiple medalii câştigate la competiţii prestigioase.
Un aspect distinctiv al SC Jidvei este „Școala de viță”, o pepinierã dedicată producerii materialelor sădite adaptate condiţiilor locale.
Podgoria Aiud completează acest peisaj agricol bogat cu o suprafaţă ce depaşeşte700 hectare situată strategic in nord-vestul judeţului Alba.
Tradiția viticolă din Aiud și Sebeș-Apold: O istorie de sute de ani
Viile istorice ale regiunii Aiud
În zona orașului Aiud, viticultura are rădăcini adânci, datând din perioada daco-romană. Dovezile acestei tradiții sunt reprezentate de un teasc din piatră, expus la Muzeul de Istorie din Aiud, precum și de vestigii similare aflate la intrarea în crama din Ciumbrud.
În prima jumătate a secolului XX, Ciumbrud a fost locul unde s-a înființat o școală inferioară de viticultură, care în 1938 a evoluat într-o instituție pentru formarea maiștrilor viticoli. Aceasta a fost transformată ulterior în 1966 într-un liceu horticol cu specializare pe viticultură și vinificație. Școala s-a concentrat pe furnizarea materialului săditor de calitate superioară prin intermediul unei pepiniere dedicate.
Calitatea vinurilor din podgoria Aiud
Vinurile produse în podgoria Aiud sunt apreciate pentru echilibrul lor între aciditate și dulceață. Potrivit expertului Ioan Stanciu, acestea includ atât sortimente demidulci și dulci, cât și vinuri curente care câștigă popularitate pe piață datorită caracteristicilor lor distincte.
Un aspect remarcabil al acestor vinuri este duritatea specifică ce le diferențiază față de cele provenite din alte regiuni viticole. În zonă există pivnițe tradiționale unde se organizează degustări; crama Domeniile Boieru poate primi grupuri de până la 30 de persoane pentru astfel de evenimente.
Podgoria Sebeș-Apold: O moștenire cultural-viticola
Podgoria Sebeș-Apold se întinde pe aproximativ 900 hectare în sud-vestul Podișului Transilvaniei, incluzând localități precum Șibot și Sâliște. Colonizarea sașilor începând cu secolul al XII-lea a dus la dezvoltarea intensificată a activităților vitivinicole și diversificarea soiurilor cultivate.
Documentele istorice atestă existența viilor încă din anul 1514, menționând o parcelare importantă situată pe dealul Giesshubel lângă Miercurea Sibiului. De-a lungul timpului însă, multe dintre aceste zone au fost abandonate ca urmare a conflictelor armate cu turcii.
Caracteristicile vinurilor sebenești
Podgoria Sebeș-Apold este caracterizată prin altitudinea dealurilor sale superioare mediei altor regiuni viticole românești. Vinurile produse aici au o tulpină alcoolică între 11-12 grade Celsius şi prezintă o aciditate perceptibil gustativ.
Soiurile predominante includ Fetească regală, Riesling Italian şi Muscat Ottonel; acestea constituie materia primară ideală pentru obținerea vinurilor spumante naturale. Folclorul local păstrează colinde ce reflecta legătura strânsã dintre comunitatea localã si traditia viticolã îndelungată.
