Critici la adresa Legii dării în plată: Impactul asupra sistemului bancar românesc
Nicolae Cinteză, șeful Direcției Supraveghere din Banca Națională a României (BNR), a declarat vineri că actuala formulare a Legii privind darea în plată nu abordează problemele sociale reale, ci favorizează persoanele care au achiziționat imobile în scop speculativ înainte de criză. Aceasta ar putea conduce chiar la falimentul unor instituții financiare.
Speculațiile imobiliare și riscurile asociate
Cinteză a subliniat că multe dintre achizițiile efectuate de persoane fizice, inclusiv terenuri și apartamente, au fost realizate cu intenția de a obține profit rapid. Cu toate acestea, prăbușirea pieței imobiliare a dus la imposibilitatea vânzării acestor bunuri. În consecință, debitorii se confruntă cu restanțe la plățile creditelor.
„Legea prevede transferul dreptului de proprietate al bunului ipotecat către creditor fără distincție între tipurile de colaterale”, a explicat Cinteză. El consideră că această abordare nu protejează adecvat persoanele care au nevoie reală de ajutor social.
Riscuri legislative pentru sectorul bancar
Cinteză afirmă că riscurile generate de reglementările legislative actuale depășesc amenințările externe și afectează negativ tranzacțiile pe piața românească. El amintește despre Ordonanța 50 și Legea 193 care au creat dificultăți semnificative pentru bănci.
„Darea în plată apare acum ca o nouă provocare pentru stabilitatea financiar-bancară”, avertizează oficialul BNR.
Situația creditelor ipotecare și impactul potențial al legii
Cinteză a prezentat date referitoare la primii 50 de debitori ipotecari din România, evidențiind faptul că valoarea totală acordată acestora se ridică la aproximativ 485 milioane lei, dintre care o mare parte reprezintă restanțe. Garanțiile totale sunt estimate la peste 508 milioane lei.
El subliniază că aplicarea legii ar putea fi fezabilă doar pentru creditele cu garanții corespunzătoare valorilor datorate; totuși, există cazuri unde raporturile între expunere și garanție sunt extrem de dezechilibrate.
Pierderi estimate și posibile consecințe sistemice
Conform estimării lui Cinteză, pierderile potențiale ale băncilor ca urmare aplicării legii s-ar putea ridica între două și patru miliarde lei; totuși aceste sume nu constituie un risc sistemic imediat.
„Dacă una dintre băncile grecești ar fi afectată grav din cauza acestei legi, este puțin probabil ca celelalte să rămână neafectate”, adaugând astfel un alt strat complexității situației financiare actuale din România.
Avertismente privind viitorul creditării în România
Cinteză menționează o simulare realizată de Direcția Stabilitate din BNR care sugerează că într-un număr semnificativ dintre scenarii cel puțin o bancǎ ar putea intra direct în faliment dacă legea va fi implementată fără modificări esențiale.
În prezent, creditele ipotecare constituie aproape jumătate din totalul împrumuturilor acordate populației iar rata neperformanței atinge valori alarmante între 6% -7% .
(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
