În România, „Problemele bugetului public nu s-au atenuat în anul 2023. Încă din anul 2022, deficitul ESA a fost de circa 6,3% din PIB, iar cel cash a fost de 5,7%. Dar defectuoasa construcţie a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri şi cheltuieli) a făcut ţinta de deficit, de 4,4%, nerealistă.
CF a menţionat în analiza proiectului de buget, în decembrie 2022, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%. Cheltuieli suplimentare faţă de proiecţie şi încasări mai mici (execuţia bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB) fac ca noi evaluări ale CF să indice că, în lipsa unor acţiuni de corecţie, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. De altfel, şi Ministrul Finanţelor a vorbit de un deficit de peste 6,5% din PIB în lipsa unor măsuri de corecţie”, se spune în document.
În plus, CF precizează că Executivul a adoptat în perioada septembrie-octombrie 2023 o serie de acte normative care au vizat măsuri bugetare. Potrivit instituţiei, din perspectivă legislativă, OUG nr. 90/2023 derogă de la art. 12 (1) e) şi art. 23 (1) din Legea nr. 69/ 2010 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv permite mutarea creditelor bugetare de la investiţii la cheltuieli curente şi anulează regulile privind rectificările bugetare, potrivit cărora
„Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta”, accentuând arbitrariul privind utilizarea resurselor publice şi discreţionarismul în alocarea acestora.
„În plus, principiul transparenţei, care trebuie să dicteze derularea politicilor bugetare, este eludat şi, mai mult, contravine spiritului şi literei, atât ale legislaţiei europene privind regulile fiscale, cât şi ale celei propuse a intra in vigoare în UE în viitorul apropiat şi care pune accentul pe respectarea de către autorităţi a regulilor fiscale naţionale şi pe aplicarea lor cât mai strictă. Ignorarea acestor principii vine în contradicţie şi cu cerinţele OCDE în procesul de aderare. Din perspectivă macroeconomică, este foarte probabilă o generare de arierate la nivelul execuţiei bugetare cash, ceea ce poate reduce creşterea economică mai mult.
Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiţii deja realizate, neplata facturilor deja primite şi rerutarea acestor sume către cheltuieli curente vor afecta mersul economic al României în perioada următoare, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024. Trebuie spus că folosirea mediei ianuarie-septembrie ca motiv pentru limitarea cheltuielilor în noiembrie şi decembrie are o relevanţă foarte mică, întrucât plata multor facturi ce privesc realizarea de proiecte de-a lungul anului se face în ultimele luni”, se menţionează în document.
Din punct de vedere al bugetului, CF susţine că prevederile OUG nr. 90/2023 pot reduce deficitul bugetar cash, mai ales prin generarea de arierate (amânarea plăţii unor facturi, a titlurilor de plată emise de ANRP, a tranşelor aferente hotărârilor judecătoreşti executorii sau actelor administrative ş.a.), dar nu astfel încât să apropie semnificativ deficitul de ţinta anului 2023.
„În metodologie ESA 2010 (conform căreia sunt stabilite ţintele în cadrul procedurii de deficit excesiv), reducerea posibilă a deficitului prin efectul legislaţiei menţionate anterior (neprimirea de facturi) este considerabil mai limitată şi orice astfel de efect este compensat de un impact simetric, respectiv o creştere a deficitului în anul 2024. Aceasta face atingerea ţintei de deficit bugetar în anul viitor, chiar şi în prezenţa măsurilor de creştere a veniturilor fiscale, mai dificilă. Reforma pensiilor şi salarizării ar complica şi ele procesul de consolidare bugetară în anii ce vin şi fac mai acută nevoia de venituri fiscale suplimentare.
În condiţiile expuse mai sus, CF apreciază că este posibil ca deficitul cash în acest an să fie în jur de 6% din PIB, iar cel ESA să fie mai mare – dar ambele vor devia mult de la ţinta de 4,4% din PIB, deşi trebuie repetat că această ţintă nu a fost realistă. Neefectuarea unor cheltuieli militare poate ajuta limitarea deficitului în termeni cash, fără efect însă în metodologia europeană ESA 2010”, explică instituţia.
CF precizează că FRG (Fondul de Rezervă al Guvernului) poate atinge un nivel foarte înalt în privinţa volumului de resurse vehiculat în acest an, având în vedere că se derogă mai mult de la regulile fiscal-bugetare. De la începutul anului şi până în 27 octombrie 2023, Guvernul României a adoptat 42 de HG de alocare de sume din FRG. Până în 14 septembrie, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcţionarea FRG, au fost date 12 HG, în valoare de doar 0,60 de miliarde de lei. Ulterior, în baza noului cadru legislativ de funcţionare a FRG, din 14 septembrie până în 27 octombrie, au fost adoptate 30 de HG, în valoare de 6,15 miliarde de lei. În perioada 2007-2022, conform datelor din ultimul raport anual al CF, alocările din FRG au variat între un minim de 0,53 miliarde de lei, în 2015, şi 7,96 de miliarde de lei, în 2020.
Astfel, „De asemenea, sumele necheltuite ale ordonatorilor de credite sunt vărsate la FRG, pentru a fi redistribuite. Se creează astfel premisele ca, până la finalul anului, alocările prin FRG să atingă o valoare record. În condiţiile unor riscuri majore ce izvorăsc din precedentul legislativ şi derogarea de la cele mai importante acte normative fiscal-bugetare, şi plecând de la raţionamente şi date privind eficacitatea îndoielnică a demersului de reducere a deficitelor, prin modul de restrângere a cheltuielilor, se nasc întrebări privind legitimitatea recurgerii la acest procedeu bugetar.
Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situaţia este foarte dificilă şi este nevoie de măsuri urgente de restricţionare a cheltuielilor. Cu atât mai mult, având în vedere cadrul instituţional-legislativ şi faptul că Ordonanţele Guvernului trebuie aprobate de Parlament, CF consideră că nu este exclus ca o rectificare propriu-zisă să trebuiască să fie adoptată înainte de finalul anului 2023”, menţionează CF.
CF atrage atenţia că regulile fiscale în UE şi practicile promovate de OCDE reclamă ca acest procedeu (Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea bugetului, fără rectificare propriu-zisă) să nu se repete, transparenţa fiind una dintre cerinţele esenţiale pentru derularea politicilor publice şi, în special, a celei fiscal-bugetare.
„În România avem „o negare a realităţii”, nu se înţelege că o corecţie de amploare, fie şi graduală (în câţiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbţiei interne de bunuri şi servicii. Iar corecţia nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale şi nefiscale; a crede că se poate obţine ajustarea prin taxa prin inflaţie, în condiţiile date, este o fantezie.
CF a subliniat acest aspect în mod repetat. Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câştig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcţie este nesemnificativ până acum. Eliminarea exceptărilor şi regândirea regimului fiscal (apropos de microîntreprinderi şi PFA, etc.) fac parte din lupta contra evaziunii şi optimizărilor fiscale. S-a avansat încă puţin, timid, din acest punct de vedere – probabil şi din cauza împotrivirii grupurilor de interese. Plătim acum pentru nesăbuinţe din trecutul îndepărtat şi recent, lipsa de programare bugetară adecvată, inteligentă. Aşa cum s-a greşit prin prociclicitate în ani de avânt economic, acum trebuie sa fim prociclici în perioada de creştere economică încetinită (în 2023 creşterea PIB va fi probabil în jur de 2%)”, se spune în document.
Din informaţiile CF, există marea şansă a fondurilor europene, care nu trebuie să fie ratată, iar Guvernul trebuie să facă în aşa fel încât să se asigure cofinanţare, absorbţie de resurse europene la un nivel cât mai înalt. Fondurile europene pot atenua impactul contracţionist al corecţiei bugetare, ajută finanţarea deficitelor externe (este bine că deficitul de cont curent va scădea probabil în 2023 sub 7% din PB), stimulează reforme, ajută mult modernizarea infrastructurii, digitalizarea şi tranziţia la economia verde.
CF reiterează importanţa unor analize de eficienţă a cheltuielilor publice, aşa-numite spending reviews, care să ajute consolidarea bugetară în ansamblu. În acest an trebuie să fie efectuate asemenea analize pe sănătate şi educaţie (ele sunt prevăzute şi în PNRR). CF consideră că ar trebui să fie făcută o analiză de eficienţă pe funcţionarea statului, a administraţiei publice centrale şi locale. Spending reviews fac parte din setul de bune practici promovate de OCDE.
„Avem nevoie de construcţii bugetare realiste, de crearea de spaţiu fiscal, fiindcă şocurile viitoare (legate de schimbările climatice, tranziţia energetică, nevoia de apărare într-un mediu internaţional tot mai complicat, adesea ostil) vor pune presiuni mari pe buget. Este de repetat că reforma pensiilor şi a salarizării pun presiune suplimentară pe bugetul public şi, implicit, pe consolidarea bugetară. Corecţia bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF; mai probabilă este finalizarea corecţiei bugetare în 2026.
CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecţiei pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale. CF consideră că reformarea regimului fiscal este în continuare o cerinţă absolut necesară pentru consolidarea bugetară durabilă”, se mai arată în document.
Sursa: www.economica.net
