Cele mai mari companii alimentare din lume, printre care Nestle, Unilever și Pepsico, au fost surprinse că vând produse cu o valoare nutrițională mult mai slabă în țările mai sărace decât în cele dezvoltate. Inițiativa Accesului la Nutriție (ATNI) a publicat recent un raport detaliat care scoate la iveală discrepanțele dintre calitatea produselor oferite în statele bogate și cele vândute în țările sărace.
Raportul ATNI dezvăluie diferențele în calitatea nutrițională
După o pauză de trei ani, Inițiativa Accesului la Nutriție (ATNI), o organizație non-guvernamentală dedicată evaluării calității alimentelor, a lansat un raport detaliat care clasifică produsele în funcție de valoarea lor nutritivă. Metodologia raportului constă în acordarea unui scor de la 1 la 5 fiecărui produs, unde 5 reprezintă maximul calității nutriționale, iar un prag de 3,5 indică alimentele considerate mai sănătoase.
Analiza ATNI arată că, în țările cu venituri mai mari, produsele analizate au obținut o notă medie de 2,3. În schimb, în statele mai sărace, aceleași produse, vândute sub aceleași branduri, au înregistrat o medie de doar 1,8, conform datelor publicate de HotNews.ro. Această diferență ridică semne de întrebare cu privire la standardele de calitate pe care marile companii alimentare le aplică în funcție de puterea economică a piețelor pe care operează.
Produse „sănătoase” doar pentru țările bogate?
Mark Wijne, directorul de cercetări al ATNI, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Reuters că imaginea care reiese din raport este clară: produsele vândute în țările sărace nu sunt tocmai sănătoase. „Este o imagine foarte clară că ceea ce aceste companii vând în cele mai sărace țări din lume, unde sunt din ce în ce mai prezente, nu sunt produse sănătoase”, a explicat Wijne. Aceste diferențe de calitate nutritivă ale produselor alimentare reprezintă o problemă gravă, având în vedere că alimentația de slabă calitate contribuie semnificativ la probleme de sănătate, inclusiv obezitate și malnutriție.
Problema calității nutriționale scăzute a produselor vândute în țările sărace a generat deja controverse, mai ales că un număr mare de consumatori din aceste regiuni sunt deja afectați de lipsa accesului la hrană de calitate. De asemenea, faptul că aceleași branduri mențin standarde diferite pe diverse piețe ridică suspiciuni privind transparența și etica acestor companii alimentare.
Criza obezității și impactul asupra țărilor mai sărace
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), calitatea alimentelor este un factor esențial în criza obezității, care afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Majoritatea acestor persoane trăiesc în țări cu venituri mici sau medii, unde accesul la produse alimentare de calitate este limitat, iar opțiunile sunt adesea alimente procesate și bogate în calorii, dar sărace în nutrienți esențiali.
Raportul ATNI aduce în atenție și contribuția acestor companii mari la menținerea unor standarde de calitate scăzute pe piețele mai vulnerabile economic. Banca Mondială susține că majoritatea persoanelor care suferă de obezitate provin din aceste țări cu venituri scăzute sau medii, iar consumul ridicat de alimente cu valoare nutritivă slabă nu face decât să agraveze criza de sănătate publică.
Aceste descoperiri ridică întrebări serioase despre responsabilitatea socială a companiilor mari de alimente și standardele lor de etică pe piețele emergente. În timp ce în țările dezvoltate aceste branduri investesc în cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți calitatea produselor, se pare că în statele mai puțin dezvoltate se mențin standarde mai joase.
Astfel, raportul Inițiativei Accesului la Nutriție reprezintă un semnal de alarmă pentru consumatori, autorități și ONG-uri, subliniind necesitatea de a crește transparența și a reglementa calitatea alimentelor, mai ales în regiunile vulnerabile.
