Expoziția „Haina îl face pe om” la Muzeul Național de Istorie a României
Cei interesați de istoria vestimentară a României au acum ocazia să exploreze expoziția „Haina îl face pe om”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României. Această expoziție cuprinde aproximativ 150 de costume și articole vestimentare din perioada secolelor XV-XX, incluzând piese rare și unice, precum rochiile reginelor Maria și Elisabeta, costumul lui Emil Racoviță, roba lui Nicolae Iorga și uniforma de soră de caritate a reginei Maria.
Piese istorice remarcabile
În prima vitrină sunt expuse cele mai vechi obiecte ale expoziției: fragmente dintr-un veșmânt descoperit în mormântul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, care a decedat în 1432. Aceste artefacte textile datează din începutul secolului al XV-lea.
Cornel Constantin Ilie, curatorul expoziției, subliniază raritatea pieselor medievale: „Textilele arheologice sunt extrem de fragile și greu de conservat. Descoperirea acestor fragmente este un lucru extraordinar.”
Cele mai recente articole expuse provin din anii 1970-1980 și includ un frac aparținând actorului Ștefan Bănică (senior) și o robă primită de Ana Aslan pentru contribuțiile sale diplomatice.
Context muzeal
Muzeul Național de Istorie se află într-un proces extins de reabilitare care durează deja peste un deceniu. Din acest motiv, multe dintre piesele sale permanente sunt depozitate temporar. Curatorii menționează că unele dintre obiectele expuse nu au fost prezentate publicului în ultimii zece ani.
O incursiune în istoria vestimentară
Curatorul Ilie afirmă că expoziția oferă o privire detaliată asupra evoluției modei românești: „Fiecare articol are o poveste proprie; nu este doar o haină pusă într-o vitrină.” El adaugă că haina joacă un rol semnificativ în definirea statutului social al indivizilor: „În perioada pe care o studiem noi, haina era esențială pentru identificarea statutului social.”
Ilie citează expresia lui Mark Twain: „Haina îl face pe om”, argumentând că liderii istorici nu s-ar fi prezentat niciodată îmbracați modest sau dezbracați.
Expoziția rămâne deschisă vizitatorilor dornici să descopere aceste comori ale patrimoniului cultural românesc.
Luxul vestimentar în istoria României: O privire asupra hainelor de epocă
Unele dintre cele mai valoroase piese vestimentare expuse la muzeu au fost supuse unui proces complex de restaurare, care poate dura ani întregi. „Restaurarea este un demers costisitor și delicat. De exemplu, steagul lui Ștefan cel Mare a necesitat șapte ani pentru a fi restaurat. Textilele sunt extrem de sensibile și dificil de recondiționat”, explică Ilie, specialist în domeniu.
Rochia reginei Maria: o capodoperă restaurată
Un exemplu notabil este rochia reginei Maria, care a beneficiat de expertiza unor specialiști din Japonia. Confecționată din mătase, catifea și satin – materiale rare din secolul al XIX-lea – această rochie ilustrează dificultățile întâmpinate în găsirea unor materiale compatibile pentru restaurare. „Dacă procesul nu este realizat corect, obiectul își pierde valoarea istorică”, adaugă Ilie.
Hainele boierilor: simboluri ale statutului social
Între secolele XVI-XVIII, hainele purtate de nobili erau extrem de costisitoare și unice. Fără producție în masă, aceste veșminte erau realizate manual din stofe luxoase importate din diverse colțuri ale Europei și Orientului Mijlociu. „Croitorii italieni erau adevărați artiști ai vremii”, subliniază specialistul.
Elitele românești căutau stofe rafinate provenite din Damasc sau Flandra, iar uneori acestea erau decorate cu fir de aur sau argint pentru a evidenția statutul social privilegiat al purtătorilor lor.
Reglementări împotriva exceselor vestimentare
În ciuda dorinței boierilor români pentru haine extravagante, la sfârșitul secolului al XVIII-lea au existat încercări legislative menite să limiteze importurile acestor stofe scumpe. Se spunea că boierii deveniseră „sclavii luxului” datorită cheltuielilor exorbitante pe care le făceau pe îmbrăcăminte.
Pipirile: veșminte greoaie dar elegante
Printre exponatele muzeului se numără și pipirile – rochii elaborate purtate de femeile aristocratice ale vremii. Aceste costume provenind din Asia Mică sunt nu doar elegante ci și foarte grele; unele cântărind între 6-7 kilograme datorită firului metalic folosit la broderie.
De asemenea, vizitatorii pot admira o rochie de mireasă veche cu două sute de ani vechime; spre diferență de tradiția modernă ce impune culoarea albă, aceasta este albastră și decorată cu dantelării fine realizate cu fir argintiu.
Evoluția modei românești sub influența occidentalizării
Expoziția oferită publicului ilustrează transformările modei românești prin prisma influențelor externe. Până în secolul al XIX-lea predominau stilurile orientale; ulterior însă moda occidentalizată începe să câștige teren printre elitele societale românești.
„În prima jumătate a secolului XIX moda occidentalizată devine tot mai evident prezentată în rândurile femeilor”, concluzionează expertul citat anterior.### Moda în România: O privire asupra evoluției vestimentare
#### Între tradiție și influențe occidentale
În secolul al XIX-lea, doamnele din înalta societate românească erau foarte conectate la tendințele internaționale, inspirându-se din moda de la Paris și Viena. Această orientare spre stilurile occidentale reflecta o dorință de modernizare și desprindere de tradițiile anterioare. Tinerii din acea perioadă, inclusiv pașoptiștii, adoptau cu entuziasm moda germană.
#### Transformările vestimentare feminine
Modificările în moda feminină au fost semnificative, cu introducerea crinolinei – rochii voluminoase susținute de cercuri metalice care complicau manevrarea. La începutul secolului XX, pălăriile ample decorate cu pene deveneau un accesoriu esențial; unele teatre impuneau reguli stricte privind lăsarea acestora la garderobă pentru a nu obstrucționa vizibilitatea altor spectatori.
Vestimentația oamenilor obișnuiți
Expoziția recent deschisă evidențiază contrastul dintre hainele purtate de elite și cele ale oamenilor simpli. Aceste din urmă erau confecționate din aba – un material gros de lână destinat să reziste uzurii zilnice. „Oamenii obișnuiți purtau veșmintele până la distrugere”, explică curatorul expoziției. De multe ori, hainele erau peticite repetat datorită constrângerilor financiare care limitau accesul la o garderobă variată.
Un exemplu notabil este costumul unui surugiu (vizitiu), colorat și realizat dintr-un postav greu ce cântărăște aproximativ 7 kilograme.
#### Expoziție diversificată
La muzeu sunt expuse aproximativ 150 de costume istorice și accesorii precum bijuterii, nasturi sau umbrele. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii august.
În această perioadă, Muzeul Național de Istorie a României invită publicul să contribuie cu piese vestimentare sau accesorii vechi (de înainte de 1980). „Dacă există obiecte valoroase pe care doriți să le donați sau să le oferiți în custodie temporară, suntem deschiși”, adaugă organizatorii expoziției. Dacă vor fi suficiente contribuții din partea publicului, acestea vor fi incluse într-o microexpoziție dedicată acestora.
