Controverse în jurul inițiativei de listare UNESCO a Roșiei Montane
Comunitatea locală contestă demersul, invocând abuzuri democratice
Comunitățile din Roșia Montană și județul Alba își exprimă nemulțumirea față de inițiativa Ministerului Culturii de a include comuna Roșia Montană pe lista patrimoniului UNESCO. Aceștia consideră că acest demers reprezintă o încălcare a voinței exprimate democratic de către locuitorii zonei.
Voința comunității locale ignorată
Într-o scrisoare deschisă adresată guvernului, primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui, alături de mai multe asociații locale, subliniază că procesul de listare UNESCO nu respectă normele legale care impun consultarea prealabilă cu administrația și comunitatea locală. „Inițiativa vine în contradicție cu voința democratic exprimată a comunităților noastre”, se arată în document.
Critici la adresa protecției patrimoniului
Semnatarii scrisorii afirmă că simpla menționare a valorilor istorice nu este suficient pentru a opri degradarea monumentelor deja protejate prin legislația națională. De asemenea, aceștia susțin că au elaborat un plan propriu pentru conservarea patrimoniului din Roșia Montană.
Soluții alternative propuse
Contestațiile vizează și faptul că majoritatea obiectivelor patrimoniale au fost descoperite prin săpături organizate legal de Ministerul Culturii și finanțate corespunzător. Comunitatea localnicilor susține că există soluții viabile care pot asigura atât reabilitarea obiectivelor culturale importante cât și dezvoltarea unui proiect minier ce ar putea genera venituri necesare conservării acestora.
La începutul lunii februarie 2023, consilierul personal al ministrului Culturii anunța demararea procedurii pentru includerea zonei Roșia Montanã în patrimoniul UNESCO. Această decizie continuã să stârnească controverse între autorități și comunitățile locale afectate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News