Muzeul Național de Istorie a României: O Pătrundere în Trecutul Național
Locație și Importanță
Muzeul Național de Istorie a României, situat pe Calea Victoriei nr. 12, în fosta clădire a Palatului Poștelor din centrul istoric al Bucureștiului, se întinde pe o suprafață de 8.000 mp. Acesta adăpostește o colecție impresionantă formată din 60 de săli, care oferă vizitatorilor o privire detaliată asupra evoluției omenirii pe teritoriul românesc, începând cu paleoliticul (600.000 – 6.000 î.Hr.) și continuând cu cultura geto-dacilor, războaiele daco-romane și transformarea Daciei într-o provincie romană.
Activități Arheologice
Muzeul colaborează anual cu autoritățile locale pentru desfășurarea cercetărilor arheologice în cel puțin zece situri importante din România. Printre proiectele notabile se numără Alburnus Maior (Roșia Montană) și Programul Autostrada.
Istoria Cladirii
Construcția Palatului Poștelor a început în 1894 sub coordonarea arhitectului Alexandru Săvulescu, care s-a inspirat din cladirile poștale europene vizitate anterior. Lucrările au fost inaugurate oficial în anul 1900 pentru Poșta Română, iar clădirea a funcționat ca sediu central până în 1970.
În urma renovării inițiate la acea vreme, Muzeul Național de Istorie a fost deschis publicului pe data de 8 mai 1972 și s-a impus rapid ca principal centru muzeal dedicat arheologiei și istoriei naționale.
Impactul Cutremurului din ’77
Cutremurul devastator din anul 1977 a afectat semnificativ atât structura clăriri cât și patrimoniul muzeal. În anii ’90, instituția a început un nou capitol prin organizarea unor expoziții internaționale remarcabile.
Proiecte de Reabilitare
Începând cu septembrie 2002, muzeul s-a angajat într-un proces amplu de reabilitare care include relocarea exponatelor pentru protejare temporară. Până acum au fost finalizate aproximativ jumătate dintre lucrări; totuși expoziția permanentă rămâne parțial deschisă prin secțiile Tezaur și Columna lui Traian (subsol), Lapidarium (parter) precum și un hol central refuncționalizat ce găzduiește expoziții temporare.
Pe măsură ce lucrările avansează spre finalizare completă, reprezentanții muzeului promit redeschiderea integralității expoziției istorice permanente pentru public.
O istorie a Columnei lui Traian: De la Roma la București
Proiectul de reproducere și contribuția lui Emil Panaitescu
Reproducerea Columnei lui Traian, un simbol al istoriei românești, a fost realizată între anii 1934 și 1939 sub îndrumarea arheologului Emil Panaitescu, care era pe atunci director al Școlii Române din Roma. Datorită eforturilor sale susținute, inclusiv memorii adresate autorităților române și italiene, s-a obținut finanțarea necesară pentru acest proiect ambițios. Lucrările au fost efectuate de meșteșugari din Vatican, sub supravegherea expertului Francesco Mercatalli.
Finalizarea lucrărilor în contextul războiului
Proiectul a început în 1939 cu finalizarea fusului coloanei în anul următor și soclul în 1943. Emil Panaitescu a monitorizat procesul de execuție a mulajelor, iar calitatea acestora a fost evaluată de o comisie formată din specialiști renumiți precum Guido Galli și Italo Gismondi.
Din păcate, Al Doilea Război Mondial și regimul comunist au întârziat aducerea mulajelor în România. Acestea au fost păstrate temporar în diverse locații din Roma până când au putut fi transportate acasă.
Aducerea Columnei în România
Conform raportului lui Panaitescu, statul român a investit suma totală de 769.000 lire pentru realizarea copiei Columnei. După numeroase negocieri diplomatice conduse de academicienii Constantin Daicoviciu și Virgil Vătășianu, copia monumentului a ajuns finalmente pe teritoriul României în iunie 1967.
Columna s-a integrat rapid în patrimoniul Muzeului Satului din București înainte ca acesta să devină muzeu național dedicat istoriei.
Expoziția modernizată la Muzeul Satului
Recenta renovare a vechiului Palat al Poștelor include un nou corp de clădire destinat expunerii copiei Columnei lui Traian. Proiectată de arhitectul Nicolae Rădulescu, clădirea modernă are o suprafață generoasă dedicată prezentării pieselor muzeale relevante pentru istoria națională.
Vizitatorii pot observa detalii importante ale reliefurilor coloanei care ilustrează momente cheie ale conflictelor dintre daci și romani. Printre acestea se numără scenele celebre legate de lupta cu regele Decebal sau capturarea tezaurelor dacice.
Tezaururile istorice expuse
La etajele superioare ale lapidarium-ului sunt expuse artefacte semnificative provenind din diferite perioade istorice: elenistică, romană sau medieval-feudală. Aceste exponate oferă o privire detaliată asupra evoluției culturale pe teritoriile actualei Românii.
În plus față de expozițiile permanente ce vor fi deschise complet odată cu finalizarea lucrării capitale la muzeu, secțiunea Tezaur va include morminte princiare atribuite gepizilor precum „Cloșca cu puii de aur” descoperită la Pietroasa — evidențiind bogata moștenire cultural-istorică a țării noastre.
Muzeul anunță că expozițiile vor fi redeschise treptat pe măsură ce lucrările avansează iar vizitatorii sunt invitați să descopere fiecare segment al acesteia lunar printr-o selecție specializată dedicată unor exponate remarcabile.
Expoziția „Aurul și argintul antic al României” la Țuguieta
Oferte culturale în județul Botoșani
La Țuguieta, județul Botoșani, vizitatorii au ocazia să exploreze expoziția dedicată patrimoniului național, intitulată „Aurul și argintul antic al României”. Această expoziție va fi deschisă publicului până pe 23 aprilie 2014.
Detalii despre expoziție
Expoziția reunește o selecție impresionantă de artefacte din aur și argint, evidențiind bogăția culturală și istorică a României. Aceasta oferă o oportunitate unică de a descoperi tradițiile artistice ale strămoșilor noștri.
Vizitatorii sunt invitați să se bucure de această experiență educativă care subliniază importanța conservării patrimoniului cultural.