Proiectul de lege pentru Agenția Națională de Integritate a fost respins în Camera Deputaților
Recent, proiectul de lege destinat Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu a reușit să obțină voturile necesare pentru adoptare în cadrul Camerei Deputaților. Din totalul deputaților, 151 au votat în favoarea acestuia, 2 s-au opus, iar 49 s-au abținut. Pentru ca inițiativa legislativă să fie aprobată, era nevoie de un minim de 167 voturi.
Printre cei care au votat împotriva proiectului se numără liberalul Tudor Chiuariu și independentul Constantin Mazilu. Votarea a avut loc prin sistem electronic. Comisia juridică a Camerei Deputaților a emis pe data de 28 aprilie 2010 un raport favorabil cu amendamente pentru noul proiect al ANI.
Decizia referitoare la propunerea guvernamentală a fost luată cu sprijinul a 15 voturi pozitive, fără niciun vot împotrivă și cu cinci abțineri. Cele mai semnificative modificări aduse prin comisie se referă la procedurile de numire ale conducerii ANI și la regimul sancțiunilor aplicabile.
O altă modificare importantă vizează anexele legii; astfel, ani/” title=”Deputaţii jurişti au dat raport favorabil pentru legea ANI”>vor fi declarate doar cadourile sau avantajele primite gratuit sau subvenționat care depășesc valoarea individuală de 2.000 lei. În versiunea inițială propusă de Guvern, limita era stabilită la peste 300 euro.
Dezbaterile asupra acestui subiect au durat mai bine de cinci ore și au generat o serie variată de amendamente din partea deputaților juriști; majoritatea dintre acestea fiind tehnice, dar unele având un impact semnificativ asupra conținutului final al legii.
Hello! How can I assist you today?
Conform noilor reglementări adoptate, președintele și vicepreședintele ANI vor fi desemnați prin concurs organizat de Consiliul Național pentru Integritate; spre diferență față de prevederile anterioare care stipulau numirea lor direct din partea Senatului.
Comisia juridică a decis să revizuiască și sancțiunile aplicabile celor care nu respectau obligațiile față de ANI: nerespectarea solicitării agenției va atrage o penalizare fixată la suma totală de 2.000 lei în loc să fie calculată zilnic cum prevedea inițiativa guvernamentală (200 lei pe zi).
În plus, nedeclararea veniturilor sau neîndeplinirea obligației depunerii declarațiilor patrimoniale va constitui contravenție sancționată cu amenzi între 50 și 2.000 lei – mult mai puțin decât limita maximă prevazutã anterior (10.000 lei).
Pe lângã aceste ajustări legislative importante, deputații juriști au eliminat o prevedere ce stipula că „nerespectarea unei sancțiuni disciplinare constituie contravenție”, ceea ce ar fi putut genera confuzii suplimentare în interpretările legale ulterioare.
La sugestia deputatului independent Eugen Nicolicea s-a decis introducerea unor articole distincte privind declarațiile patrimoniale confidenţiale versus cele publice; această separare având rolul prevenirii posibilelor contestații privind constituționalitatea întregului articol.