Actualitate

Manifestul către români al prof. acad. Dinu C. Giurescu: „Mergeţi la vot în număr mare!”

Apel la Mobilizare: Importanța Votului în Alegerile Viitoare

Prezența la vot, un factor decisiv pentru viitorul politic al României

În contextul alegerilor viitoare, se face apel către cetățeni să participe în număr mare la vot. O prezență de 60-65% ar putea influența semnificativ rezultatul electoral, având potențialul de a exclude UDMR din Parlament. Aceasta ar reduce capacitatea formațiunii de a exercita presiuni asupra partidelor cu care s-ar putea alia.

Dinu C. Giurescu: O viziune alarmantă asupra desființării județelor

Dinu C. Giurescu își exprimă îngrijorarea față de inițiativa desființării județelor, considerând-o o amenințare atât pentru unitatea teritorială a României, cât și pentru identitatea națională. El subliniază că această măsură ar anula o structură istorică ce datează de sute de ani.

Identitate națională sub asediu

Giurescu afirmă că procesul actual este parte dintr-o tendință mai largă care vizează destrămarea teritorialității și ștergerea identității românești. El se întreabă retoric despre viitorul cetățeanului român într-un sistem bazat pe numere și coduri, fără legătura cu județele sau cu țara.

Argumente împotriva desființării județelor

  1. Regiunile de dezvoltare: Proiectele propuse afectează grav Transilvania, divizând-o conform unor linii istorice controversate.
  1. Statutul minorităților: Posibila adoptare a unui statut favorabil minorităților ar putea conduce la crearea unor autonomii teritoriale în Transilvania.
  1. Legea arhivelor: Propunerea întoarcerii arhivelor istorice către emitent este văzut ca un act periculos ce riscă integritatea națională.
  1. Legea educației: Discriminarea în educație între elevii majoritari și cei minoritari ridică semne serioase de întrebare privind echitatea sistemului educațional.
  1. Manualele școlare: Absența unui manual adecvat despre istoria românilor complicată prin lipsa unei structuri cronologice clare afectează formarea tinerilor.
  1. Autonomia universitară: Deși proclamata autonomie universitară există pe hârtie, realitatea este că instituțiile sunt supuse unei supravegheri stricte.

Giurescu concluzionează că aceste schimbări nu doar că amenință coeziunea social-politică a României dar pun în pericol însăși esența identității naționale românești într-un context european tot mai complex și provocator.

Concluzie

Mobilizarea alegătorilor devine crucială nu doar pentru alegeri ci și pentru apărarea valorilor fundamentale ale statului român într-un climat politic instabil și provocator.

Provocări și Controverse în Contextul Identității Naționale

Absența Incriminării pentru Profanarea Simbolurilor Naționale

Recent, s-a constatat că nu mai există sancțiuni penale în legislația românească pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naționale, inclusiv a drapelului. Această situație permite indivizilor să acționeze fără teama de repercusiuni legale, iar în cel mai bun caz, eventualele intervenții ale autorităților se pot traduce doar prin amenzi.

Lipsa Sprijinului Financiar pentru Asociațiile Culturale

Un alt aspect îngrijorător este lipsa de fonduri alocate de Guvern asociației culturale Forumul Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Aceasta nu beneficiază de niciun sprijin financiar pentru activitățile sale culturale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale în domeniul cultural.

Dispariția Orei de Istorie la Televiziune

De asemenea, se observă o absență alarmantă a programelor educative despre istoria României pe canalele media naționale. Acest lucru contribuie la o cunoaștere superficială a trecutului istoric al țării.

Propaganda și Desființarea Județelor Secuiești

Se discută despre o desprindere propagandistică și mediatică a județelor secuiești care ar putea afecta coeziunea socială. În plus, reforma sistemului sanitar este văzută ca un pas riscant care ar putea conduce la consecințe negative pe termen lung.

Anularea Parlamentului: O Amenințare la Adresa Democrației?

Asumarea răspunderii guvernamentale devine un instrument prin care Parlamentul își pierde din relevanță. Comparativ cu structura legislativă din trecut, actuala formare politică pare să ignore voința populară. Deși ne aflăm într-un regim pluralist declarat, deciziile sunt adesea luate fără consultări adecvate cu cetățenii.

Județe cu Istorie: O Identitate Sub Ameață

Județele românești au rădăcini adânci în istoria țării; acestea nu sunt creații recente ale unor lideri politici moderni. Uniunea Europeană nu impune desființarea acestora; dimpotrivă, multe state membre păstrează structuri administrative similare.

Desființarea județelor ar putea duce la pierderea identității locale și istorice a comunităților românești. Cetățenii riscă să fie reduși la simple numere într-o statistică administrativă fără legături reale cu locurile lor natale.

Concluzie: Un Viitor Întunecat pentru Identitatea Națională?

Aceste schimbări propuse sugerează o tendință alarmantă spre uniformizare cultural-istorică care amenință memoria colectivă a poporului român. Este esenţial ca societatea civilizată să rămână vigilentǎ şi sǎ apere valorile tradiţionale şi identitatea naționalǎ împotriva acestor tendinţe distructive.### Destrămarea Județelor României: O Analiză Istorică și Contemporană

#### Contextul Istoric al Județelor din Transilvania

În perioada în care Transilvania a fost integrată în regatul Ungariei, comitatele au fost reorganizate pentru a se adapta la structura administrativă a regatului. Ulterior, odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, toate județele au fost reînființate. Această instituție administrativ-teritorială s-a dovedit atât de eficientă încât Austro-Ungaria a extins modelul comitatelor pe întreg teritoriul Ungariei.

#### Amenințarea la Adresa Unității Naționale

Un aspect esențial al discuției actuale este suprimarea articolului 1 din Constituția României, care stipulează că „România este stat național, unitar, suveran și indivizibil.” Această tendință de fragmentare teritorială și identitară se manifestă prin dispariția istoriei românilor ca disciplină școlară sau prin lipsa conștiinței naționalității printre cetățeni.

#### Legea nr. 5 din 1950: Un Moment Cheie

Pentru o mai bună înțelegere a procesului de destrămare administrativ-teritorială, este relevant să ne întoarcem la anul 1950. Atunci, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr. 5 care desființa județele României sub influența sovietică. Acest act legislativ reprezenta începutul unei perioade dificile pentru România.

Legea stipula că „pentru asigurarea dezvoltării industriei și agriculturii” teritoriul țării urma să fie împărțit în regiuni și raioane administrative. Argumentația utilizată atunci seamănă izbitor cu justificările aduse astăzi de actuala coaliție politică pentru desființarea județelor.

#### Implicațiile Actuale asupra Identității Națiunii

Astfel, integritatea teritorială a României este acum pusă sub semnul întrebării iar stabilitatea naționalității românești riscă să fie afectată grav. Este esenţial ca fiecare cetățean să conștientizeze impactul acestor schimbări asupra identității sale naţionale şi asupra viitorului țării.

În concluzie, statul actual pare să nu mai apere interesele obștei românești ci pe cele ale altor entități externe. De aceea este crucial ca fiecare individ să își exprime dezacordul față de aceste măsuri ce amenință unitatea naționalã.

Prof. acad. Dinu C. Giurescu

Îmi pare rău, dar nu pot să te ajut cu asta.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
alegeri Dinu C. Giurescu identitate nationala istorie manifest minorități naționale patriotism regionalizare romani UDMR vot