Originea Pandemiilor din Secolul XX: O Privire Asupra Evoluției Virusurilor
Un studiu recent publicat în Proceedings of National Academy of Sciences (PNAS) de către Robert Wester de la St. Jude Children’s Research Hospital subliniază că toate cele trei pandemii majore ale secolului XX au avut un început gradual. Conform afirmațiilor lui Wester, citate de publicația italiană La Stampa, aceste virusuri nu au apărut brusc; ele s-au răspândit timp de ani buni prin populație în forme mai puțin virulente înainte de a provoca pandemii.
Aceste descoperiri nu doar că oferă o oportunitate pentru reflecție, dar contribuie și la o mai bună înțelegere a evoluției naturale a diverselor virusuri, cu un accent special pe virusul gripei porcine.
Wester a analizat genomurile virusurilor gripale din anii 1918, 1957 și 1968, comparându-le cu tulpinile virale asociate pentru a identifica originile și amestecurile genetice care le-au generat. Rezultatele sugerează că gripa spaniolă din 1918 circula deja printre porci și oameni încă din 1911 și este puțin probabil să fi fost transmisă prin păsări. Această pandemie ar fi fost rezultatul transmiterii virusului de la porci către oameni.
Porcul joacă un rol esențial în propagarea infecției datorită receptorilor săi care pot interacționa atât cu virusurile aviare cât și cu cele umane, acționând astfel ca un incubator evolutiv și ca un canal de transmitere.
Similaritatea procesului se regăsește și în formarea virusurilor din anii 1957 și 1968, care s-ar fi dezvoltat prin schimburi genetice cu alte tulpini necunoscute provenite tot din rândul aviarilor.
În ceea ce privește actualul virus H1N1, cercetătorii subliniază importanța monitorizării nu doar mutațiilor proteinei hemaglutininei (H), ci și altor gene considerate inițial nesemnificative pentru prevenirea unei noi pandemii.
Pandemia actualei gripe H1N1 este considerată imposibil de stopat conform concluziilor unei comisii internaționale formată din experți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Marie-Paule Kieny, directoarea Inițiativei pentru Cercetarea Vaccinului OMS, a declarat într-o conferință susținută pe 13 iulie că grupurile specializate au ajuns la această concluzie după analiza datelor epidemiologice disponibile.
Kieny a explicat că recomandările formulate iau în considerare gravitatea bolii precum şi prognozele privind disponibilitatea vaccinurilor. În prezent se desfășoară o cursa globală pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noii gripe H1N1; Kieny estimează că acesta va putea fi disponibil între septembrie şi octombrie anul curent.
Strategia vaccinării va include trei etape distincte: administrări multiple menite să asigure protecția împotriva gripei sezoniere precum şi împotriva H1N1.
Cercetătorii analizează diferite scenarii posibile legate de strategia vaccinală necesară pentru combaterea unui eventual al doilea val al „gripei porcine”. Deși personalul medical beneficiază momentan de prioritate în imunizare, observațiile epidemiologice sugerează că persoanele obeze ar putea avea un risc crescut; motivul exact rămâne neclar – fie datorită greutatii excesive sau altor condiții asociate obezității. Un alt grup vulnerabil identificat sunt copiii mici.
