Guvernul introduce măsuri stricte pentru fugari. Românii condamnați care aleg să părăsească țara pentru a evita pedeapsa vor fi nevoiți să achite sume considerabile odată cu repatrierea. Aceste cheltuieli includ transportul, costurile escortei și traducerea documentelor necesare, toate fiind impuse asupra celor care încearcă să scape de executarea condamnării. În cadrul unei ședințe de miercuri, Guvernul a adoptat o hotărâre ce reglementează aceste costuri, conform declarațiilor ministrului Justiției, Alina Gorghiu.
Măsuri legale stricte pentru fugari. Ce sume trebuie plătite
Ministrul Alina Gorghiu a specificat că, anul trecut, repatrierea fugarilor a costat statul aproximativ 10 milioane de lei, sumă suportată din fonduri publice. „Este just ca persoana fugară să acopere aceste cheltuieli, nu contribuabilii. De acum înainte, aceasta va fi regula”, a declarat Gorghiu, explicând că hotărârea adoptată stabilește clar natura acestor costuri.
Printre cheltuielile pe care statul le acoperă pentru repatrierea fugarilor se numără traducerea documentelor, transportul, escorta și eventualele costuri medicale. „De acum înainte, toate aceste cheltuieli vor fi suportate de fugari, nu de stat. Este crucial să ne asigurăm că justiția este aplicată în totalitate”, a subliniat ministrul.
Citeste si:
Cine este vizat de noile măsuri
Alina Gorghiu a menționat că noile reglementări se vor aplica tuturor persoanelor căutate internațional, fie că este vorba despre cei pentru care s-a emis un mandat de arestare european, fie despre cei care au fugit în afara Uniunii Europene, unde procedura de extrădare este în curs. Scopul acestor măsuri este de a responsabiliza fugarii și de a transfera cheltuielile aferente repatrierii asupra lor, în loc să fie plătite din bugetul statului.
Proiectul de lege propune două scenarii pentru recuperarea costurilor. În primul scenariu, dacă fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau de la proces, cheltuielile devin parte din costurile de judecată și sunt impuse inculpatului prin sentința definitivă (în caz de achitare, acestea rămân în sarcina statului).
În al doilea scenariu, dacă fugarul evită executarea pedepsei după ce a fost condamnat definitiv și părăsește țara, costurile repatrierii vor fi recuperate printr-o acțiune civilă intentată de ministerul care a suportat aceste cheltuieli. Această acțiune nu va presupune taxe de timbru și va fi soluționată rapid.
În 2023, România a adus înapoi 803 fugari
Ministrul Gorghiu a evidențiat faptul că anul trecut România a repatriat 803 fugari, iar în primele trei luni ale acestui an, aproape 200 de persoane au fost aduse în țară. În prezent, în penitenciarele din România se află 1.338 de persoane considerate fugari, ceea ce reprezintă o cifră semnificativă. Deși atenția mediatică se concentrează deseori pe cazurile unor persoane publice, precum Vâlcov și Prina, aduși în țară anul trecut, Gorghiu a subliniat că nu ar trebui să ne limităm doar la aceste cazuri.
