Ca să afli pe ce se duc cei mai mulți bani ai familiei, grupează plățile din extrasele și facturile ultimelor trei luni și caută cele mai mari trei totaluri. Nu trebuie să notezi fiecare cumpărătură: include și plățile rare, apoi alege două sau trei schimbări și calculează câți lei ar rămâne lunar după costurile lor.
Cum găsești cele mai mari trei cheltuieli
Ai nevoie de extrasele conturilor și cardurilor, facturi și plățile importante făcute în numerar. Dacă o sumă apare doar o dată în trei luni, nu o lăsa pe dinafară. Pune cumpărăturile mici pe care nu vrei să le urmărești separat la „altele”.
- Adună plățile din aceeași perioadă și trece fiecare cheltuială într-o singură categorie: locuință, mâncare, transport, datorii, sănătate, educație, taxe sau altele.
- Adaugă plățile anuale și ocazionale la categoria potrivită, transformate în cost lunar.
- Adună sumele fiecărei categorii pentru cele trei luni și împarte la trei. Ordonează mediile lunare de la cea mai mare la cea mai mică.
- Compară primele trei categorii cu venitul primit efectiv. Dacă vrei să afli cât cântărește una în buget, împarte suma ei la toate cheltuielile și înmulțește cu 100.
O categorie mare nu înseamnă automat că poate fi redusă. O rată scadentă sau un tratament necesar nu se taie la fel ca risipa de alimente ori un drum pentru care există o alternativă potrivită.
Cum treci plățile rare și cardurile
Pentru RCA, impozit, revizie, asigurări, cheltuieli școlare sau reparații previzibile, uită-te la factura anterioară și la următoarea dată de plată. Împarte o cheltuială anuală la 12 ca să afli costul ei lunar mediu; pe cea trimestrială, la trei, iar pe cea semestrială, la șase. Dacă plata vine mai repede și nu ai pus bani deoparte, împarte suma de achitat la lunile rămase până atunci.
De exemplu, un RCA estimat la 1.200 de lei pe an înseamnă 100 de lei pe lună ca medie. Dacă trebuie plătit peste patru luni și nu există bani puși deoparte, sunt necesari 300 de lei lunar până la plată. Banii mutați lunar într-un cont pentru RCA nu sunt o cheltuială nouă; nici plata poliței din acel cont nu se adaugă încă o dată la costul deja pus în buget.
O cumpărătură făcută cu un card de credit intră în categoria ei când este făcută. Suma plătită ulterior către card stinge acea datorie, nu este o a doua cumpărătură; dobânda și comisioanele se trec separat. Nici transferul între conturile proprii, inclusiv cel către economii, nu este cheltuială, deși reduce banii disponibili în contul folosit zilnic. Taxele deja reținute din salariu nu se adaugă din nou la plățile făcute din salariul primit.
O fișă de calcul pentru familia ta
Tabelul de mai jos este un exemplu, nu un buget recomandat. Sumele lunare sunt presupuse pentru o familie care primește 6.000 de lei și cheltuiește 5.000 de lei. În transport sunt incluși 100 de lei pe lună pentru RCA-ul anual din exemplul de mai sus. Completează ultima coloană cu mediile calculate din plățile familiei tale.
| Rubrică | Exemplu, lei/lună | Familia ta, lei/lună |
|---|---|---|
| Venit primit | 6.000 | ___ |
| Locuință | 1.600 | ___ |
| Mâncare | 1.400 | ___ |
| Transport, inclusiv RCA | 1.100 | ___ |
| Alte cheltuieli | 900 | ___ |
| Total cheltuieli | 5.000 | ___ |
| Rămas din venit | 1.000 | ___ |
| Economie netă verificată | Se calculează după o lună | ___ |
În exemplu, cele mai mari trei categorii sunt locuința, mâncarea și transportul. „Alte cheltuieli” trebuie desfăcută dacă ascunde o plată mare, cum ar fi o rată sau o asigurare: altfel, ordinea primelor trei poate fi greșită.
Ce arată mediile din România
Institutul Național de Statistică a raportat pentru trimestrul al II-lea din 2026 venituri medii lunare de 10.204 lei și cheltuieli totale de 8.650 de lei pe gospodărie. Cheltuielile au reprezentat 84,8% din venituri. Din total, 4.936 de lei, adică 57%, au fost cheltuieli de consum, iar 3.159 lei, adică 36,5%, au fost impozite, contribuții, cotizații și taxe.
În consumul mediu lunar al unei gospodării, alimentele și băuturile nealcoolice au însemnat 1.581 de lei, locuința și utilitățile 813 lei, îmbrăcămintea și încălțămintea 390 de lei, iar transportul 376 de lei. Acestea sunt medii naționale, nu ținte pentru o familie. În datele Eurostat despre consumul din UE în 2025, locuința a reprezentat 23,8%, alimentele 13,2%, iar transportul 12,5%; în România, ponderea transportului a fost de 15,9%. Eurostat folosește date anuale din conturile naționale, deci procentele sale nu se compară direct cu bugetul unei familii sau cu mediile trimestriale ale INS.
Ce poți schimba fără să tai din nevoile de bază
La locuință, compară factura cu consumul înregistrat și caută mai întâi pierderile ușor de înlăturat, cum sunt curenții de aer. Comisia Europeană estimează că scăderea termostatului cu un grad Celsius poate reduce cu 7% energia folosită pentru încălzire. Procentul nu garantează aceeași economie în lei pentru orice locuință și nu este un motiv să reduci încălzirea sub nivelul sigur pentru cei din casă.
La mâncare, verifică frigiderul, congelatorul și cămara înainte să planifici mesele și să faci lista cu cantități. Agenția americană pentru protecția mediului arată că un pachet mare cumpărat la ofertă economisește bani doar dacă produsele sunt consumate înainte să se strice. Hrana de bază nu este o cheltuială de eliminat.
La transport, compară costul complet al mașinii cu biletele, abonamentele și drumurile care pot fi făcute altfel. În costul mașinii intră combustibilul, parcarea, taxele, întreținerea, asigurarea și rata, nu doar alimentarea. Păstrează în calcul drumurile pentru care transportul public, mersul pe jos sau bicicleta nu sunt potrivite.
Cum alegi schimbările care lasă bani în plus
Pentru fiecare idee, scrie cheltuiala lunară de acum, cheltuiala estimată după schimbare, costul lunar nou, plata inițială și timpul pe care îl cere. Economia netă lunară este cheltuiala de acum minus cheltuiala de după schimbare, minus costul lunar nou. Dacă trebuie să cumperi ceva, împarte plata inițială la economia netă lunară ca să afli după câte luni s-ar recupera. Când economia netă este zero sau negativă, cumpărătura nu se recuperează prin acea schimbare.
În familia din exemplu, planificarea meselor ar putea coborî cheltuiala pentru mâncare de la 1.400 la 1.300 de lei, fără o plată inițială: economia estimată este de 100 de lei pe lună, în schimbul timpului pentru listă și pregătirea meselor. Înlocuirea unor drumuri cu mașina ar putea coborî transportul de la 1.100 la 900 de lei, dar biletele noi ar costa 50 de lei lunar: economia netă estimată este de 150 de lei și trebuie cântărit și timpul în plus pe drum. Împreună, cele două schimbări ar lăsa, în acest exemplu, 250 de lei lunar; suma este o țintă de verificat, nu bani deja economisiți.
Cum verifici după o lună
La sfârșitul lunii, folosește aceleași categorii și adună din nou plățile, inclusiv cele în numerar. Compară mâncarea, transportul și totalul cu media celor trei luni de pornire. Pentru încălzire sau alte costuri sezoniere, compară și cu aceeași lună a anului trecut; o lună mai caldă nu dovedește singură efectul unei schimbări.
Să presupunem că familia din exemplu a plătit în noua lună 1.320 de lei pe mâncare și 920 de lei pe transport, plus cei 50 de lei pentru biletele noi. Față de sumele de pornire, a economisit 80 de lei la mâncare și 180 de lei la transport; după costul nou, economia netă este de 210 lei. Dacă celelalte cheltuieli și venitul au rămas la fel, totalul cheltuielilor este 4.790 de lei, iar din cei 6.000 de lei rămân 1.210 lei, față de 1.000 de lei înainte.
Compară soldurile de la începutul și sfârșitul aceleiași perioade, nu doar suma rămasă la final. În exemplu, diferența de 1.210 lei s-ar vedea într-un singur cont numai dacă toate încasările și plățile au trecut prin el. Dacă ai retras numerar, ai mutat bani între conturi sau ai plătit o datorie de pe card din luna trecută, verifică separat acele mișcări: transferurile nu sunt cheltuieli, iar plata cardului nu dublează cumpărăturile. Dacă socoteala tot nu se potrivește, caută plăți în numerar, facturi ori costuri rare omise.
Întrebări frecvente
Trebuie să împart venitul după regula 50/30/20?
Nu este o obligație și nu se potrivește automat tuturor familiilor. Pornește de la venitul primit, plățile necesare și costurile rare ale familiei tale.
Cum fac bugetul dacă venitul diferă de la o lună la alta?
MoneyHelper recomandă să pornești de la cea mai slabă lună de venit, nu de la una neobișnuit de bună. Astfel vezi dacă plățile obișnuite pot fi acoperite și într-o lună cu încasări mai mici.
Ce fac dacă factura de energie nu corespunde consumului?
Compară factura cu citirea contorului și cere furnizorului lămuriri. ANRE arată că ai dreptul la informații despre consumul și costurile reale și indică pentru litigiile în afara instanței un termen de soluționare de 90 de zile.
Pot cere să plătesc factura de energie în rate?
Clienții vulnerabili pot cere eșalonarea facturii pe cel puțin trei luni sau pe perioada convenită cu furnizorul, potrivit ANRE. Nu este o amânare automată pentru orice client.
Surse verificate la 21 noiembrie 2026: Institutul Național de Statistică, datele pentru trimestrul al II-lea din 2026; Eurostat, datele pentru 2025; Federal Trade Commission; Consumer Financial Protection Bureau; MoneyHelper; Comisia Europeană; U.S. Environmental Protection Agency; Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News