Noua metodă de protejare a banilor. La ce apelează românii? Primele trei luni ale anului 2025 au marcat o creștere substanțială a achizițiilor de aur în România, cu aproximativ 65% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Tendința evidențiază o orientare tot mai clară a românilor spre active considerate sigure, într-un context economic incert, dominat de fluctuații financiare internaționale și de temeri persistente legate de inflație.
Potrivit Tavex România, unul dintre principalii jucători europeni în domeniul aurului de investiții, această evoluție reflectă o consolidare a culturii investiționale în țara noastră, unde aurul devine o componentă tot mai frecventă în strategiile de diversificare a portofoliilor.
„Românii au început să înțeleagă că aurul este o investiție de lungă durată, nu doar un activ de refugiu în vremuri de criză. Creșterea semnificativă a prețului aurului din ultimul an a fost un factor esențial în această tendință”,
a declarat Victor Dima, manager al Departamentului de Trezorerie din cadrul Tavex România.
Noua metodă de protejare a banilor. La ce apelează românii
În luna aprilie, piața aurului a cunoscut o volatilitate considerabilă, cu prețuri ce au variat de la 2.960 la 3.163 de dolari pentru o uncie troy, într-un interval de doar câteva zile. Această fluctuație de peste 6% a fost generată, în principal, de reacțiile piețelor la declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a propus introducerea unor taxe vamale menite să reducă deficitul bugetar al SUA, estimat la aproape două trilioane de dolari.
„Piața aurului este extrem de sensibilă la evenimentele geopolitice și la deciziile economice ale marilor puteri. Discursul agresiv al lui Trump privind taxele vamale și politica monetară a avut un impact considerabil asupra prețului aurului”,
arată analiza Tavex România.
BNR, rezervată în privința achiziției de aur
În contrast cu alte bănci centrale din regiune, precum cele din Polonia, Ungaria și Cehia, Banca Națională a României a preferat să nu își extindă rezervele de aur în ultimul an. România deține în prezent 103,6 tone de aur, adică 9,5% din totalul activelor valutare, în timp ce Polonia a cumpărat o cantitate similară doar în 2024, ajungând la o pondere de 21% în componența rezervelor sale.
Răspunzând unei solicitări transmise de economistul Daniel Voloscsuk, BNR a explicat că obiectivul său rămâne stabilitatea pieței valutare, motiv pentru care a menținut cursul euro-leu în jurul valorii de 4,97.
„Decizia BNR de a nu investi masiv în aur este motivată de necesitatea menținerii stabilității financiare pe termen scurt, dar pe termen lung ar putea limita protecția economiei împotriva inflației”,
susține analiza Tavex.
Piața bijuteriilor din aur, în plin avânt
Nu doar aurul de investiții a fost căutat în acest început de an. Și segmentul bijuteriilor a înregistrat un salt impresionant – vânzările au crescut cu 170% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cei care aleg să valorifice aurul nu sunt, însă, investitorii clasici.
„Românii care vând aur în această perioadă sunt în principal cei care dețin bijuterii, nu investitorii. Aceasta indică o înțelegere mai profundă a aurului ca activ de portofoliu, nu doar ca obiect de valoare sentimentală”,
a adăugat Victor Dima.
Referințe istorice: de la Bretton Woods la politicile actuale
Analiza Tavex include și o privire în trecutul sistemului monetar global, cu referire la Acordul de la Bretton Woods, încheiat în 1944. Acesta a stabilit un regim de cursuri de schimb fixe, legând dolarul american de aur la un preț de 35 de dolari pentru o uncie. Acest sistem a funcționat până în 1971, când președintele Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului în aur, deschizând astfel calea către sistemul monetar actual, bazat pe cursuri flotante.
În contextul actual, economistul Stephen Miran, consilier pe probleme economice în echipa lui Donald Trump, atrage atenția că dolarul este supraevaluat, ceea ce afectează exporturile americane. Pentru a gestiona datoria publică tot mai mare a SUA, Miran propune o serie de măsuri economice și geopolitice controversate:
-
Discuții cu state partenere (precum Japonia, Marea Britanie, Luxemburg, Belgia) pentru o eventuală devalorizare controlată a dolarului
-
Reducerea prezenței militare americane în țările aliate
-
Reconfigurarea datoriei publice prin extinderea duratei obligațiunilor emise
„Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea riscului ca SUA să intre într-o spirală a datoriei, încercând să mențină dolarul ca monedă de rezervă internațională”,
subliniază analiza realizată de Tavex.
