Poate deveni Bucureşti o destinație turistică la fel de atractivă ca Barcelona?

În ultima perioadă, în multe orașe din România sunt zone subdezvoltate, unele nu produc nimic pentru economia locală, în timp ce unele active imobiliare s-au transformat în pasive, care afectează în același timp și calitatea centrelor urbane în care se află.

În contextul estetic local, fie că vorbim despre platformele industriale, fie că vorbim despre clădirile vechi, cu sau fără valoare istorică, toate au potențialul de a schimba fața orașelor. Avem exemple care au funcționat sau care funcționează, atât în străinătate, dar și în țară.

În România, se poate observa revenirea la viață a unor zone din orașe precum: Alba Iulia, Cluj, Iași, Oradea, Sighișoara și chiar și în București. Cel mai evident exemplu de regenerare urbană a putut fi văzut pe platformele industriale care au luat naștere în comunism, dar care au dispărut ușor, ușor după anii ’90. În Capitală, avem exemple precum fosta platformă a Uzinei de Mașini Electrice București, pe care a fost ridicat complexul AFI Cotroceni, platforma Semănătoarea, unde este ridicat SEMA Parc. Au fost reintroduse în circuitul economic și alte platforme, acestea fiind doar două exemple. La Craiova avem Electroputere Parc, construit într-o fostă hală a fabricii Electroputere, la Brașov pe platforma Fartec a apărut un ansamblu rezidențial, Alphaville Arena.

Dar şi în ceea ce privește fondul construit istoric, Clujul este un oraș în care arhitectura veche este readusă la viață, la Alba Iulia, cetatea a fost și ea transformată într-un obiectiv turistic atractiv, la Iași complexul urbanistic Palas a dat și el o altă față centrului orașului, iar exemplele pot continua.

În prezent, îm mod evident, potențial există de a îmbunătăți orașele în care locuim, atât din punct de vedere al calității vieții, dar și din punct de vedere economic, transformând unele zone sau clădiri vechi în obiective turistice, în centre de generare de venituri la bugetele locale.

În viziunea Dr. Gruia Bădescu designer urban, în cadrul emisiunii constructIMO, a oferit exemple în care acest proces a schimbat radical unele orașe, cel mai bun dintre ele fiind cel al Barcelonei, una dintre cele mai populare destinații turistice din întreaga lume, deși, în urmă cu 40 de ani, nu era deloc orașul pe care-l știm acum.

În opinia sa, „Regenerarea urbană este un proces care include, pe deoparte, componenta aceasta de îmbunătățire a fondului construit, dar are și această factură de dinamizare a economicului și a socialului. Este vorba despre un proces de îmbunătățire a vieții într-o anumită zonă urbană.

Regenerarea urbană chiar a fost folosită de multe ori cu această latură de a dinamiza orașe care se aflau într-un declin economic”, ne-a explicat Gruia Bădescu.

Şi pentru a ilustra importanța unui asemenea proces de regenerare urbană, expertul ne-a oferit exemplul unui oraș faimos, care la momentul demarării procesului de readucere la viață nu era deloc orașul atât de îndrăgit de turiști în prezent.

Astfel, ”Un exemplu care acum poate părea ciudat este Barcelona. Barcelona de acum este un oraș înfloritor, atractiv turistic, dinamic, o metropolă în Spania. Dar în anii 80 era un oraș cu foarte mari probleme economice și sociale, cu un fond construit foarte degradat, venea după perioada dictaturii lui Franco. Este foarte ciudat să ne gândim la cum era Barcelona în anii 80 și la cum este acum, dar este rezultatul unui amplu proces de regenerare urbană.

Iniţial, s-au folosit de evenimentul Olimpiadei (din 1992), ca deadline, să se aranjeze anumite lucruri, dar procesul a continuat și după aceea. A mers pe multiple restaurări, a fost un proces axat în special pe spațiul public, pe crearea unui aspect atractiv pentru locuitori, dar și pentru vizitatori. S-a creat chiar un brand de oraș”, ne-a mai spus Gruia Bădescu.

-Bucureștiul are un renume pe care-l poate exploata

„Același lucru ar putea fi făcut și la noi. Românilor și în special bucureștenilor le place să se gândească la capitala țării ca la „Micul Paris”, iar imaginea aceasta ar putea fi reconfirmată printr-o readucere la viață a clădirilor vechi, dar doar respectând valoarea arhitecturală a acestora.

Sunt destule exemple de renovări ale unor clădiri vechi din Capitală, în care au fost refăcute fațadele, fără să se respecte stilul original și fără să fie păstrate toate elementele. De exemplu, acele mici elemente decorative, „micul patrimoniu” cum ne spune expertul în design urban, de la tâmplărie, până la feronerie și altele, nu au fost păstrate, fațadele unor clădiri fiind pur și simplu îmbrăcate în plăci de rigips peste care a fost dat un strat de zugrăveală și nimic mai mult. Apoi, în cazul altor clădiri vechi, în locul tâmplăriei originale, clasice, care dădeau farmec acelor clădiri au fost înlocuite cu ferestre cu geamuri termopan și tâmplărie PVC, care nu fac altceva decât să strice aspectul clădirilor și chiar să le scadă din valoare.

Dar făcând-o în mod responsabil, un oraș ca Bucureștiul ar putea profita de „brandul” de Micul Paris, prin regenerarea urbană, pentru a deveni o destinație de călătorie mult mai accesată de turiștii din altă țări, pentru incursiunile de tip city-break.

Putem face asta și în România, pentru că avem orașe care au trecut, la fel, printr-un proces de dezindustrializare, printr-un declin, care au trecut printr-o dictatură. Orașe din Spania, care acum ni se par că au ajuns atât de departe, au trecut printr-o istorie similară”, a mai punctat expertul în design urban.

-Pe lăngă Bucureşti şi Alba Iulia este un exemplu bun de îmbunătățire a atractivității turistice.

„Și ca să vedem că regenerarea urbană a funcționat, nu trebuie să ne uităm la spanioli, ci ne putem uita și la alte orașe din România. Alba Iulia, Oradea sau Cluj sunt orașe în care regenerarea urbană, deși a urmat obiective diferite, impactul s-a văzut.

În Alba Iulia cetatea a fost văzută ca un atu. Este un exemplu în care s-a mers pe ce avem, pentru că sunt orașe în care s-a mers pe dezvoltarea altor idei. În Spania avem exemplul orașului Bilbao, care, la fel, avea multe probleme, dar au făcut lobby pentru a construi acolo Muzeul Guggenheim, care a schimbat fața orașului. La noi, la un moment dat, în Sighișoara, oraș extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului, se venise cu ideea de a dezvolta Dracula Park, ca și cum nu ar fi fost deja un atu acolo.

Dar avem orașe cum sunt Alba Iulia sau Oradea, care s-au uitat la ce era deja acolo, care aveau un patrimoniu foarte valoros, și care au ales să-l restaureze pentru a avea o atracție turistică. În cazul Alba Iulia a fost ceva cu scopul de a îmbunătăți atractivitatea turistică a orașului, în timp ce în orașe precum Oradea sau Cluj, a avut loc o îmbunătățire a fondului construit, proces care a mers mână în mână cu atragerea de investiții în oraș și cu dinamizarea economiei”, ne-a mai explicat Gruia Bădescu.

-În România, autoritățile trebuie să se implice mai mult.

în viziunea acestuia, însă, există și problema atragerii investițiilor pentru astfel de proiecte de regenerare urbană, în funcție de obiectivul fiecăruia. Totodată, acesta a mai spus că procesul de regenerare urbană trebuie să aibă un aspect integrat, care să ia în calcul toate componentele, de la cel social, până la cel economic. Trebuie avută în vedere și regândirea transportului public, cum oferi acces către celelalte zone ale orașului, la gradul de aglomerare a unor zone din orașe.

În contextul actual al regenerării urbane, nu trebuie să se aibă în vedere doar restaurarea unor clădiri sau dezvoltarea imobiliară pe anumite platforme industriale, fără a fi integrate cu restul orașului, iar pentru asta este nevoie de implicarea autorităților, prin oferirea de facilități, un exemplu ar fi chiar exceptarea de la plata impozitelor pe clădire.

-Totuşi, dezvoltarea de mall-uri pe platformele industriale nu este neapărat cea mai bună soluție.

„Referindu-ne la exemplu celor de la AFI Cotroceni, dezvoltat pe fosta platformă UMEB, Gruia Bădescu afirmă că a fost o soluție bună, dar în România s-a folosit prea mult această variantă.

În România avem atât de multe suprafețe care au fost ocupate de fabrici care acum sunt închise. În ultimul deceniu am avut din ce în ce mai mulți dezvoltatori care sunt interesați de asta.

Bucureștiul și Zagrebul sunt capitalele europene cu cele mai multe mall-uri pe cap de locuitor. Ori, una e când ai două mall-uri pe oraș, alta e când ai zeci de astfel de dezvoltări, care pot afecta alte zone, cum ar fi comerțul stradal. La noi a devenit o soluție care s-a tot repetat. În orașe precum București și Cluj este nevoie de lucruri integrate, mai ales pe locuire, pentru că locuirea este din ce în ce mai scumpă și mai greu de găsit. Trebuie mizat pe o dezvoltare mixtă” a mai spus Gruia Bădescu.

 

Sursa: Wall-street.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata